Moldovan N. vs Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului, sectorul Rîșcani - Acţiuni privind controlul legalităţii actelor administrative ale municipiului Chişinău

### Dosarul nr.3-2205/2023

2-23117224-12-3-11082023-1

 HOTĂRÎRE

### În numele Legii

### 15 aprilie 2024 mun. Chişinău

### Judecătoria Chișinău sediul Centru

Instanța compusă din:

Preşedintele şedinţei,

### Judecătorul Cazacu Grigorii

grefier Roman Anastasia

### judecînd în ședință publică cauza civilă în procedura contenciosului administrativ 

intentată de către *****a reprezentată de avocatul Pavlov Victor împotriva Direcției pentru 

Protecția Drepturilor Copilului sect. Rîșcani, mun. Chișinău, terț ***** privind anularea 

deciziei nr. ***** din 19.07.2023 cu privire la stabilirea programului de întrevederi cu 

copilul ***** d.n. *****,

### a c o n s t a t a t :

### Argumentele participanților la proces.

### *****a reprezentată de avocatul Pavlov Victor a înaintat o cerere de chemare în 

judecată împotriva Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Rîșcani, mun. 

Chișinău, terț ***** privind anularea deciziei nr. ***** din 19.07.2023 cu privire la 

stabilirea programului de întrevederi cu copilul ***** d.n. *****.

În susținerea cererii de chemare în judecată, menționează că în fapt, la data de 

19.07.2023 de către Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului (în continuare DPDC) 

sect. Rîşcani a fost emisă decizia nr. ***** cu privire la stabilirea programului de întrevederi 

cu copilul minor *****, d.n. *****:

### 1. Se aprobă următorul program de întrevederi pentru copilul *****, d.n. *****, cu 

tata, cet. *****u; - în zilele de sâmbătă, ale săptămânilor impare ale anului (conform 

Organizaţiei Internaţionale de Standardizare), tatăl va lua copilul de la domiciliul acestuia 

(mun. Chişinău, str. *****ap. *****), la ora 10:00 şi îl va conduce înapoi duminică, la ora 

20:00;

### 2. Mama va asigura comunicarea zilnică a copilului cu tatăl în intervalul orelor 19:00-

20:00 (prin intermediul tehnologiilor informaţionale sau prin alte mijloace); 

3. În timpul aflării copilului la tată, acesta va asigura comunicarea cu mama în 

intervalul orelor 19:00-20:00 (prin intermediul tehnologiilor informaţionale sau prin alte 

mijloace);

### 4 Ambii părinţi se vor anunţa reciproc, preventiv, într-un interval de termen rezonabil, 

cu privire la întârzieri/reţineri ale întrevederilor;

### 5. Se atrage atenţia părinţilor asupra inadmisibilităţii încălcării dreptului legal al 

copilului de a comunica nestingherit cu părintele care locuieşte separat şi cu membrii familiei 

extinse;


---

### 6. Se atenţionează părinţii că, pe perioada întrevederilor, trebuie să respecte regimul de 

alimentare şi igienă a copilului şi că poartă responsabilitate pentru sănătatea acestuia; 

7. Se atenţionează părinţii să nu creeze situaţii de conflict în prezenta copilului, să nu 

monteze copilul negativ unul împotriva celuilalt şi să se comporte respectuos unul cu altul şi

respectiv cu copilul, astfel ca să nu perturbeze echilibrul psihic şi starea sufletească a 

acestuia;

### Susține că în cadrul examinării cererii pârâtului privind stabilirea programului de 

întrevederi, reclamanta, argument, a solicitat să fie amânată examinarea cererii pe un termen 

de 3 luni, sau, în alternativă, întrevederile să fie de scurtă durată şi în prezenţa ambilor 

părinţi. Tot aici, comisia a recomandat părinţilor să frecventeze un psiholog, ales de comun 

acord, pentru conciliere.

### Indică că toate solicitările şi probele anexate au fost respinse de comise, ca rezultat 

fiind emisă decizia nr *****.

### Relevă că cu decizia nominalizată, *****a a făcut cunoştinţă la data de 24.07.2023.

Nefiind de acord cu decizia, la aceiaşi dată ***** a depus o cerere prealabilă prin care 

a solicitat, revizuirea deciziei.

### Drept răspuns la cererea prealabilă DPDC sect. Rîşcani a fost emis răspunsul nr. ***** 

din 31.07.2023 prin care a fost respinsă cererea depusă de *****, fiind lăsat fără modificări

decizia nr. *****.

### Consideră răspunsul prezentat şi decizia privind programul de întrevederi emise cu 

încălcarea legislaţiei în vigoare şi contrare intereselor primare ale copilului minor *****

Invocă că hotărârea de stabilire a domiciliului copilului minor********** cu mama sa 

***** a devenit definitivă şi executorie la data de 07.04.2022, prin pronunţarea Deciziei 

Curţii de ape, şi irevocabilă la data de 06.07.2022, prin pronunţarea încheierii Curții Supreme 

de Justiție.

### Menționează că debitorul *****u a refuzat executarea benevolă a hotărârii

judecătoreşti. Fiind în repetate rânduri somat despre necesitatea executării hotărîrii de 

transmitere a copilului minor ultimul refuza categoric, astfel împiedicând buna desfăşurare a 

acţiunilor executorului.

### Prin urmare la data de 19.06.2023 executorul judecătoresc Guţu Svetlana, a executat 

silit hotărârea sus nominalizată şi a transmis copilul minor ***** mamei sale *****a. 

Susține că în perioada executării hotărârii judecătoreşti, a fost stabilit un grafic de 

întrevederi a mamei cu copilul*****, însă din motive independente de voinţa ei, fiind 

permanent împiedicată de *****u, acel grafic nu a fost respectat, mai mult pe acel caz în 

cadrul din procedurii de executare din data de 19.06.2023, *****u a dat dovadă de un 

comportament neadecvat şi agresiv, fapt prin care a supus unui stres emoţional copilul minor 

*****. Declară că în urma acestor acţiuni *****a a fost nevoită să se adreseze mai multor 

specialişti pentru remedierea stării psihologice a copilului, în această perioadă copilul a fost 

depistat de specialişti cu diverse devieri psihologice, iar una din recomandări era de a face o 

pauză în comunicarea cu tata şi bunica.

### Menționează că odată cu reintegrarea în familie copilul minor *****, dădea dovadă de 

o cuminecare activă şi pozitivă cu fraţii şi surorile, precum şi cu mama sa *****a, deseori 

comunica cu tatăl său prin reţelele de socializare, însă niciodată nu manifesta dorinţa de a se 

întoarce să locuiască cu tatăl, iar uneori chiar categoric refuza că comunice cu el prin 

intermediul reţelelor de socializare cu tata şi bunica.


---

### Invocă că un caz care urmează a fi relatat a avut loc la data de 07.07.2023, când 

*****u, abuziv şi fără a preveni, a dat buzna în automobilul lui *****a de unde la răpit pe 

*****, manifestând un comportament isteric prin ce, iarăşi a suspus stresului emoţional

copilul minor *****, fiind solicitată prezenţa colaboratorilor de poliţie, ultimul, după

negocieri îndelungate, a transmis copilul mamei.

### Invocă că la moment acces caz este în examinare la Inspectoratul de Poliție Buiucani. 

Respectând graficul de întrevederi şi potrivit Deciziei nr. 42/1 din 27.07.2023, *****a a 

transmis la datat de 29.07.2023 copilul lui *****, care a fost condus înapoi la data de 

0.07.2023 ora 20:00 și imediat s-a simţit schimbarea radicală a comportamentului 

copilului*****, fiind evident influenţat. Deseori spunea că *****nu este mama lui, că

surorile nu sunt surorile lui şi că tata ia spus că el aici este temporar şi că în scurt timp îl va 

lua de aici.

### Susține că o situaţie similară sa întâmplat şi la data de 06.08.2023, când revenind de la 

*****,***** refuză categoric să comunice şi spunând că nu o iubeşte pe mama.

### Menționează că în urma evaluării psihologice efectuate de către expertul judiciar Ala 

Bulgaru sau constat:

### 1. Minorul ***** a.n. ***** prezintă elemente de alienare din partea tatălui

(manipulări în vederea înstrăinării copilului de mama), acestea fiind identificate prin fonul 

psiho-emoţional trist al copilului, sentiment de valoare scăzută, anxietăţi, inhibare, supărări

nefondate lansate în adresa mamei.

### 2. Minorul ***** a.n. ***** este ataşat faţă de ambii părinţi, însă pe motivul 

intervenţiilor de alienare parentală a sa din partea tatălui, prezintă atitudini ambivalenţe faţă

de ambii părinţii. Astfel, este cert faptul că *****u a încălcat vădit dispoziţiile Deciziei nr. 

***** din 19.07.2023, iar menţinerea în continuare a depoziţiilor acestei decizii are un 

impact ireversibil asupra sănătăţii şi integrităţii psihologice a copilului *****. Consider 

necesar şi oportun de a limita la maxim comunicarea minorului ***** cu tatăl său *****, iar 

acest fapt poate fi atins doar prun anularea deciziei.

### Mai mult indică că la emiterea deciziei instanţa emitentă nu a indicat motivele concrete 

care stau la stabilirea programului de întrevederi. Mai mult prin răspunsul la cererea 

prealabilă nu a făcut o claritate, invocând argumente tipizate şi sterile.

### Susține că atît în cadrul şedinţelor comisiei, atât şi în răspunsul la cererea prealabilă

DPDC a recomandat insistent ca părinţii să urmeze şedinţe de conciliere a relaţiilor părinte-

părinte. Tot atunci a fost identificat şi un specialist unde urmau să fie realizate aceste şedinţe,

iar la moment la vizitele programate sa prezentat doar *****a, *****u refuzând şi ignorând 

şedinţele prestabilite.

### Afirmă că conform art. 30 din Codul administrativ, autorităţile publice nu pot 

întreprinde măsuri cu efect retroactiv, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. Autorităţile

publice nu pot întreprinde măsuri care să afecteze situaţiile juridice definitive sau drepturile 

dobândite, decât în situaţii în care, în condiţiile stabilite de lege, acest lucru este absolut 

necesar pentru interesul public.

### Indică că în acord cu art. 165 din Codul administrativ, cererea prealabilă se depune în 

termen de 30 de zile de la comunicarea sau notificarea actului administrativ individual ori a 

respingerii petiţiei. Daca autoritatea publică nu soluţionează cererea în termenul prevăzut de 

prezentul cod, cererea prealabilă poate fi depusă în decursul unui an de la expirarea 

termenului. Dacă informaţia cu privire la exercitarea căilor de atac nu se conţine în actul


---

### administrativ individual sau este indicată incorect, cererea prealabilă poate fi depusă în 

termen de un an de la comunicarea sau notificarea actului administrativ ori a respingerii 

petiţiei. Nulitatea unui act administrativ individual poate fi invocată şi fără obligaţia de a 

respecta un termen.

### Conform art. 206 din Codul administrativ, o acţiune în contencios administrativ poate fi 

depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acţiune în 

contestare); b) obligarea autorităţii publice să emită un act administrativ individual (acţiune

în obligare); c) impunerea la acţiune, la tolerare a acţiunii sau la inacţiune (acţiune în 

realizare); d) constatarea existenţei sau inexistenţei unui raport juridic ori nulităţii unui. act 

administrativ individual sau a unui contract administrativ (acţiune în constatare); sau e) 

anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acţiune de control normativ). 

Acţiunea în constatare prezumă existenţa unui interes îndreptăţit pentru constatarea solicitată.

Acţiunea în constatare nu poate fi înaintată dacă reclamantul îşi poate sau şi-ar putea 

revendica drepturile printr-o altă acţiune prevăzută la alin. (1), cu excepţia situaţiei când se 

urmăreşte constatarea nulităţii unui act administrativ individual sau normativ.

### Declară că în conformitate cu art. 225 alin. (1)-(2) din Codul administrativ, instanţa de 

judecată nu este competentă să se pronunţe asupra oportunităţii unui act administrativ. 

Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreţionar se limitează la 

faptul dacă autoritatea publică: a) şi-a exercitat dreptul discreţionar; b) a luat în considerare 

toate faptele relevante; c) a respectat limitele legale ale dreptului discreţionar; d) şi-a

exercitat dreptul discreţionar conform scopului acordat prin lege. Apărarea reţine că până la 

emiterea actului administrativ contestat, cazul nu a fost examinat complex de către membrii 

Comisiei pentru protecţia drepturilor copilului: nu au fost audiaţi ambii părinţi pe marginea 

relaţiile părinte-copil, studiate particularităţile de vârstă şi necesităţile speciale ale copilului, 

precum şi influenţele negative asupra dezvoltării copilului.

### Apărarea reţine că, principiul interesului superior al copilului reprezintă mesajul 

fundamental al Convenţiei internaţionale cu privire la drepturile copilului, în vigoare pentru 

Republica Moldova din 25 februarie 1993, iar implementarea lui - o obligaţie de prim ordin 

pentru statele membre care au ratificat-o.

### Declară conform art. 52 alin. (1) Codul Familiei, copilul are dreptul să comunice cu 

ambii părinţi, cu buneii, fraţii, surorile şi cu celelalte rude. Desfacerea căsătoriei părinţilor,

nulitatea ei sau traiul separat al acestora nu afectează drepturile copilului. în cazul când 

părinţii au domiciliul separat, copilul are dreptul să comunice cu fiecare dintre ei.

### Potrivit art. 17 din Legea nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994 privind drepturile 

copilului, copilul separat de un părinte sau de ambii părinţi, care locuieşte in Republica 

Moldova sau în oricare altă ţară, are dreptul să întreţină relaţii personale şi contacte directe 

regulate cu cei doi părinţi ai săi, dacă aceasta nu contravine intereselor lui.

### Indică că în conformitate cu art. 58 alin. (1) Codul Familiei, părinţii au drepturi şi

obligaţii egale faţă de copii, indiferent de faptul dacă copiii sânt născuţi în căsătorie sau în 

afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinţii sau separat. Art. 18 alin. (1) din Legea nr. 338-

XIII din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului, legiferează că, ambii părinţi, în 

egală măsură, sau persoanele subrogatorii legale poartă răspundere principală pentru 

dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală şi socială a copilului, ţinând cont în primul rând de 

interesele acestuia.


---

### Potrivit art. 60 alin. (1), (2) şi alin.(4) Codul Familiei, părinţii au dreptul şi sânt obligaţi

să-şi educe copiii conform propriilor convingeri, indiferent de faptul dacă locuiesc împreună

sau separat. Părinţii poartă răspundere pentru dezvoltarea fizică, intelectuală şi spirituală a 

copiilor şi au prioritate la educaţia lor faţă de oricare alte persoane. Litigiile dintre părinţi

privind educaţia şi instruirea copiilor se soluţionează de către autoritatea tutelară locală, iar 

decizia acesteia poate fi atacată pe cale judecătorească. Autoritatea tutelară locală recomandă

părinţilor să se adreseze unui mediator pentru soluţionarea litigiului.

### Potrivit art. 32 din Codul administrativ, procedura administrativă se structurează astfel 

încât participanţii să poată înţelege fiecare etapă a procedurii. Dacă este necesară contribuţia

unui participant, acestuia i se comunică neîntârziat, într-un limbaj clar şi uşor de înţeles,

acţiunile care trebuie întreprinse.

### Indică că în condiţiile legii, autorităţile publice trebuie să asigure participarea 

neîngrădită la procedura administrativă a persoanelor interesate. în conformitate cu art. 38 

din Codul administrativ, înaintea fiecărei decizii judecătoreşti pe fond, participanţilor la 

proces li se oferă posibilitatea de a-şi expune punctul de vedere. Audierea poate fi făcută

verbal sau în scris. Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei în mod echitabil, în termen 

rezonabil, de către o instanţă de judecată independentă, imparţială şi instituită prin lege. în 

acest scop, instanţa de judecată este obligată să dispună toate măsurile permise de lege şi să

asigure desfăşurarea cu celeritate a procesului.

### Susține că în corespundere cu art. 94 din Codul administrativ, înainte de emiterea unui 

act administrativ individual defavorabil pentru un participant sau înainte de respingerea unui 

act administrativ individual favorabil, participantul are dreptul să fie audiat în legătură cu 

faptele şi circumstanţele relevante pentru actul ce urmează a fi emis. Audierea poate fi făcută

verbal sau în scris.

### Declară că potrivit art. 118 din Codul administrativ, motivarea este operaţiunea

administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act administrativ 

individual. în motivare se indică temeiurile esenţiale de drept şi de fapt pe care le-a luat în 

considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din motivarea deciziilor discreţionare

trebuie să poată fi recunoscute şi punctele de vedere din care autoritatea publică a reieşit la 

exercitarea dreptului discreţionar. Motivarea trebuie să se refere şi la argumentele expuse în 

cadrul audierii.

### Conform art. 137 din Codul administrativ, în exercitarea dreptului discreţionar atribuit, 

autorităţile publice trebuie să acţioneze cu bună-credinţă în limitele legal stabilite şi cu 

respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul. Dacă autoritatea publică poate 

decide discreţionar şi doar una din mai multe consecinţe juridice este legală, atunci dreptul 

discreţionar al autorităţii publice se reduce la alegerea consecinţei juridice/soluţiei legale. 

Stările de fapt identice în esenţă se tratează identic. O tratare neidentică a două stări de fapt 

identice se admite numai dacă există un motiv obiectiv. Dacă întrun caz autoritatea publică

şi-a exercitat dreptul discreţionar într-un anumit mod, atunci în cazuri similare ea este 

obligată să îşi exercite dreptul discreţionar în acelaşi mod. Această regulă nu se aplică dacă

autoritatea publică intenţionează să îşi schimbe în viitor practica de exercitare a dreptului 

discreţionar în cazuri similare.

### Menționează că în consonanţă cu art. 141 din Codul administrativ, un act administrativ 

individual este nul dacă conţine un viciu deosebit de grav şi acest lucru este evident în cadrul 

aprecierii concludente a tuturor circumstanţelor care se iau în considerare.


---

### Relevă că în acest sens, verificând legalitatea actului administrativ a Direcţiei pentru 

Protecţia Drepturilor Copilului, sub aspectul corespunderii cu exigenţele instituite de Codul 

administrativ, se constată următoarele: actul administrativ a fost adoptat în lipsa iniţierii unei 

proceduri administrative şi. cercetării din oficiu a faptelor, actul administrativ a fost emis de 

către autoritatea publică cu încălcarea dreptului discreţionar,actul a fost adoptat cu încălcarea

dreptului de a fi audiat, precum şi în lipsa motivării, actul a fost adoptat cu încălcarea

dreptului ambilor părinţi de a-şi educa copiii conform propriilor convingeri, indiferent de 

faptul dacă locuiesc împreună sau separat, precum şi dreptul copilului separat de un părinte

să întreţină relaţii personale şi contacte directe regulate cu cei doi părinţi ai săi.

### Susține că în conformitate cu prevederile art. 69 alin. (1) Cod Administrativ, procedura 

administrativă se iniţiază la cerere sau din oficiu. Procedura administrativă iniţiată din oficiu 

începe odată cu efectuarea primei acţiuni procedurale, iar cea iniţiată la cerere se consideră

iniţiată din momentul depunerii cererii. Totodată potrivit art. 70 alin. (1) Cod iniţiază o 

procedură administrativă din publică informează în scris participanţii decursul unui termen 

rezonabil.

### Prin urmare solicită *****a reprezentată de avocatul Pavlov Victor împotriva Direcției

pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Rîșcani, mun. Chișinău, terț ***** anularea 

deciziei nr. ***** din 19.07.2023 cu privire la stabilirea programului de întrevederi cu 

copilul ***** d.n. *****.

### Instanța de judecată a întreprins măsuri legale de citare a părților.

### În ședința de judecată avocatul Pavlov Victor în interesele reclamantei *****a, 

reiterînd circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, a solicitat admiterea integrală a 

acțiunii.

### În ședința de judecată reprezentantul Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului 

sect. Rîșcani, mun. Chișinău a depus referință, solicitînd respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În ședința de judecată avocatul Barbăneagră Sergiu în interesele terțului a solicitat 

respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

### În ședința de judecată terțul ***** a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

### Competența jurisdicțională material-teritorială. Condițiile de admisibilitate.

### Analizând substanța și natura actului administrativ contestat, precum și luând în 

considerare localizarea sediului autorității publice care a desfășurat activitatea administrativă

contestată, în virtutea art. 191 alin. (1) și art. 196 din Codul administrativ se constată

competența materială și teritorială a Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani) în examinarea 

acțiunii de contencios administrativ dedusă judecății.

### De asemenea, exigențele legale cu privire la admisibilitatea acțiunii au fost respectate 

de către reclamant, în special condițiile ce vizează termenul de înaintare a acțiunii în 

contencios administrativ și procedurii prealabile reglementate de art. 162-169, 189, 208, 209 

din Codul administrativ.

### Admisibilitatea acțiunii de contencios administrativ.

### Verificând acțiunile întreprinse de reclamantă în promovarea drepturilor și intereselor 

lor legitime, în corelare cu cadrul legal abordat supra, instanța de judecată constată cu 

certitudine că aceasta a respectat rigorile de admisibilitate a prezentei acțiuni.


---

### Primo, decizia Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Rîșcani nr. ***** 

din 19.07.2023 cu privire la stabilirea programului de întrevederi cu copilul ***** d.n. 

*****, reprezintă act administrativ individual defavorabil în accepțiunea art. 11 alin. (1) lit. 

a) din Codul administrativ, prin urmare este susceptibil controlului judecătoresc în ordinea 

contenciosului administrativ.

### Secundo, cu referire la procedura prealabilă, instanța remarcă că, acesta a fost 

respectată de către reclamant.

### Tertio, în acțiunea de contencios administrativ și în cadrul ședințelor de judecată, partea 

reclamantă a revendicat încălcarea, prin activitatea administrativă efectuată de către

autoritatea publică pârâtă, a unor drepturi în sensul art. 17 din Codul administrativ.

### Quatro, totodată, nu există o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la un litigiu 

între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept; nu există o încheiere 

judecătorească prin care s-a dispus încetarea procesului în legătură cu faptul că reclamantul a 

renunțat la acțiune sau și-a retras acțiunea într-un litigiu între aceleași părți, cu același obiect 

și pe aceleași temeiuri de drept sau că între parți s-a încheiat o tranzacție de împăcare; la 

aceeași sau la altă instanță de judecată nu se examinează o acțiune între aceleași părți, cu 

același obiect și pe aceleași temeiuri de drept. La fel, acțiunea de contencios administrativ 

corespunde cerințelor prevăzute la art. 211 alin. (1) și (2) și art. 212 alin. (1) și a fost depusă

de o persoană împuternicită.

### În acest sens, temeiuri de inadmisibilitate nu au fost identificate de către instanța de 

judecată, ceea ce impune incursiunea în fondul cauzei deferite judecății.

### Aprecierea instanței de judecată. Cadrul normativ pertinent.

### Audiind explicațiile părților, analizând cumulul probelor prezentate, sub aspectul 

admiterii sau respingerii cererii înaintate, în raport cu specificul pricinii, instanța de judecată

consideră că, acțiunea urmează a fi respinsă, din următoarele considerente.

### În conformitate cu art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte ce țin de 

activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin 

norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această

reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.

### În concordanță cu art. 3 din Codul administrativ, legislaţia administrativă are drept 

scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activităţii administrative şi a controlului 

judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor şi a libertăţilor

prevăzute de lege ale persoanelor fizice şi juridice, ţinându-se cont de interesul public şi de 

regulile statului de drept.

### În corespundere cu art. 6 din Codul administrativ, procedura administrativă este 

activitatea autorităților publice cu efect în exterior, îndreptată spre examinarea condiţiilor,

pregătirea şi emiterea unui act administrativ individual, spre examinarea condiţiilor,

pregătirea şi încheierea unui contract administrativ sau examinarea condiţiilor, pregătirea şi

întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică. Emiterea unui act administrativ 

individual, încheierea unui contract administrativ sau întreprinderea unei măsuri strict de 

autoritate publică sunt părţi ale procedurii administrative.

### În conformitate cu art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ 

individual este orice dispoziţie, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea 

publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a


---

### produce nemijlocit efecte juridice, prin naşterea, modificarea sau stingerea raporturilor 

juridice de drept public.

### Potrivit art. 11 din Codul administrativ, actele administrative individuale pot fi:

a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligaţii, sancţiuni, sarcini 

sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în 

parte, acordarea avantajului solicitat;

### b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de 

orice fel.

### Destinatarul unui act administrativ individual este doar persoana către care actul 

administrativ se îndreaptă. Terţii, ale căror drepturi sunt afectate de actul administrativ 

individual, nu sunt destinatarii acestuia.

### Un act administrativ de acordare periodică a prestaţiilor materiale sau băneşti este un 

act administrativ individual prin care o astfel de prestaţie se acordă pentru un număr

determinat sau nedeterminat de perioade succesive.

### În acord cu art. 16 din Codul administrativ, dreptul discreţionar al autorităţii publice 

reprezintă posibilitatea acesteia de a opta între mai multe soluţii posibile corespunzătoare

scopului legii atunci când aplică o dispoziţie legală. Exercitarea dreptului discreţionar nu 

permite desfăşurarea unei activităţi administrative arbitrare.

### Conform art. 21 din Codul administrativ, autorităţile publice şi instanţele de judecată

competente trebuie să acţioneze în conformitate cu legea şi alte acte normative. Exercitarea 

atribuţiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care acestea au fost reglementate. 

Autorităţile publice şi instanţele de judecată competente nu pot dispune limitarea exercitării

drepturilor şi a libertăţilor persoanelor decât în cazurile şi în condiţiile expres stabilite de 

lege.

### În consonanță cu art. 22 din Codul administrativ, autorităţile publice şi instanţele de 

judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul şi volumul 

cercetărilor şi nu sunt legate nici de expunerile participanţilor, nici de cererile lor de 

reclamare a probelor. Faptele deja cunoscute autorităţilor publice sau instanţelor de judecată

competente, faptele general notorii şi faptele prezumate în virtutea prevederilor legale nu 

necesită a fi probate, până la proba contrarie.

### Conform art. 30 din Codul administrativ, autorităţile publice nu pot întreprinde măsuri

cu efect retroactiv, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. Autorităţile publice nu pot 

întreprinde măsuri care să afecteze situaţiile juridice definitive sau drepturile dobândite, 

decât în situaţii în care, în condiţiile stabilite de lege, acest lucru este absolut necesar pentru 

interesul public.

### În acord cu art. 165 din Codul administrativ, cererea prealabilă se depune în termen de 

30 de zile de la comunicarea sau notificarea actului administrativ individual ori a respingerii 

petiţiei. Daca autoritatea publică nu soluţionează cererea în termenul prevăzut de prezentul 

cod, cererea prealabilă poate fi depusă în decursul unui an de la expirarea termenului.

Dacă informaţia cu privire la exercitarea căilor de atac nu se conţine în actul 

administrativ individual sau este indicată incorect, cererea prealabilă poate fi depusă în 

termen de un an de la comunicarea sau notificarea actului administrativ ori a respingerii 

petiţiei.

### Nulitatea unui act administrativ individual poate fi invocată şi fără obligaţia de a 

respecta un termen.


---

### Conform art. 206 din Codul administrativ, o acţiune în contencios administrativ poate 

fi depusă pentru:

### a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acţiune în contestare);

b) obligarea autorităţii publice să emită un act administrativ individual (acţiune în 

obligare);

### c) impunerea la acţiune, la tolerare a acţiunii sau la inacţiune (acţiune în realizare);

d) constatarea existenţei sau inexistenţei unui raport juridic ori nulităţii unui act 

administrativ individual sau a unui contract administrativ (acţiune în constatare); sau

### e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acţiune de control 

normativ).

### Acţiunea în constatare prezumă existenţa unui interes îndreptăţit pentru constatarea 

solicitată. Acţiunea în constatare nu poate fi înaintată dacă reclamantul îşi poate sau şi-ar

putea revendica drepturile printr-o altă acţiune prevăzută la alin.(1), cu excepţia situaţiei când 

se urmăreşte constatarea nulităţii unui act administrativ individual sau normativ.

### În conformitate cu art. 225 alin. (1)-(2) din Codul administrativ, instanța de judecată

nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui act administrativ. Verificarea 

exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar se limitează la faptul dacă

autoritatea publică:

### a) și-a exercitat dreptul discreționar;

### b) a luat în considerare toate faptele relevante; 

c) a respectat limitele legale ale dreptului discreționar;

### d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.

### Circumstanțele de fapt ale cauzei.

### Prin urmare, instanța audiind explicațiile părților, analizînd materialele cauzei, reține că

*****u cu *****a s-au aflat în concubinaj, în care a fost conceput copilul minor ***** 

născut la *****, în municipiul Chişinău, Republica Moldova, fapt confirmat prin certificatul 

de naştere nr.*****.

### Astfel, cazul copilului**********, a ajuns în vizorul Direcției pentru Protecția

Drepturilor Copilului (în continuare DPDC) sect. Rîşcani la data de 20.06.2023, când tata 

copilului, cet. *****, s-a adresat către Direcţie cu o cerere privind întocmirea programului de 

întrevederi cu copilul.

### Ca urmare, s-a deschis dosar administrativ şi s-a iniţiat desfăşurarea procedurii de 

examinare cu privire la elaborarea programului de întrevedere a copilului********** cu tata. 

Or, conform prevederilor art. 52 alin. (1) al Codului Familiei: „Copilul are dreptul să

comunice cu ambii părinţi, cu buneii, fraţii, surorile şi cu celelalte rude. Desfacerea căsătoriei

părinţilor, nulitatea ei sau traiul separat al acestora nu afectează drepturile copilului. În cazul 

cînd părinţii au domiciliul separat, copilul are dreptul să comunice cu fiecare dintre ei”, la fel 

şi potrivit art. 17 din Legea nr. 338 din 15.12.1994, privind drepturile copilului, care expres 

stipulează că: „copilul separat de un părinte sau de ambii părinţi, care locuiesc în Republica 

Moldova sau în oricare altă ţară are dreptul să întreţină relaţii personale şi contacte directe 

regulate cu cei doi părinţi ai săi, dacă aceasta nu contravine intereselor lui”. Astfel, în scopul 

examinării petiţiei din 20.06.2023, urmărind interesul copilului de a beneficia de grija 

ambilor părinţi, pentru data de 06.07.2023 ora 14:00 a fost fixată şedinţa Comisiei pentru 

Protecţia Copilului din cadrul DPDC sect. Rîşcani, în cadrul căreia terțul *****u şi-a susţinut


---

### cererea depusă, iar reclamanta la şedinţa respectivă nu s-a prezentat, motivând că s-a 

îmbolnăvit copilul mai mic (ataşând şi confirmările medicale în acest sens).

Ulterior şedinţei Comisiei, la data de 07.07.2023, fiind invitată, mama împreună cu 

copilul********** s-au prezentat în incinta Direcţiei la discuţia cu psihologul în vederea 

consultării opiniei minorului referitor la întrevederile cu părintele separat de acesta şi

referitor la observarea ataşamentului faţă de tată. În baza celor relatate de copil, ultimul 

locuieşte cu mama şi cu fraţii săi. Legătura afectivă între copil şi mamă este în curs de 

stabilire.În raport cu tata,***** manifestă un ataşament puternic, datorat faptului că l-a 

crescut şi educat.

### O altă şedinţă a Comisiei a fost numită pentru data de 12.07.2023, în cadrul căreia s-a 

prezentat ambii părinţi, expunându-se la caz şi fiecare susţinându-şi poziţia, de asemenea 

fiind relatat membrilor Comisiei că urmează să mai ataşeze careva probe la dosarul 

administrativ, fapt pentru care a fost fixată o altă şedinţă pentru data 19.07.2023.

În rezultat, la data de 19.07.2023 de către Direcția pentru Protecția Drepturilor 

Copilului (în continuare DPDC) sect. Rîşcani a fost emisă decizia nr. ***** cu privire la 

stabilirea programului de întrevederi cu copilul minor *****, d.n. *****:

1. Se aprobă următorul program de întrevederi pentru copilul *****, d.n. *****, cu 

tata, cet. *****u; - în zilele de sâmbătă, ale săptămânilor impare ale anului (conform 

Organizaţiei Internaţionale de Standardizare), tatăl va lua copilul de la domiciliul acestuia 

(mun. Chişinău, str. *****ap. *****), la ora 10:00 şi îl va conduce înapoi duminică, la ora 

20:00;

### 2. Mama va asigura comunicarea zilnică a copilului cu tatăl în intervalul orelor 1900

-

2000 (prin intermediul tehnologiilor informaţionale sau prin alte mijloace); 

3. În timpul aflării copilului la tată, acesta va asigura comunicarea cu mama în 

intervalul orelor 1900-2000 (prin intermediul tehnologiilor informaţionale sau prin alte 

mijloace);

### 4. Ambii părinţi se vor anunţa reciproc, preventiv, într-un interval de termen rezonabil, 

cu privire la întârzieri/reţineri ale întrevederilor;

### 5. Se atrage atenţia părinţilor asupra inadmisibilităţii încălcării dreptului legal al 

copilului de a comunica nestingherit cu părintele care locuieşte separat şi cu membrii familiei 

extinse;

### 6. Se atenţionează părinţii că, pe perioada întrevederilor, trebuie să respecte regimul de 

alimentare şi igienă a copilului şi că poartă responsabilitate pentru sănătatea acestuia; 

7. Se atenţionează părinţii să nu creeze situaţii de conflict în prezenta copilului, să nu 

monteze copilul negativ unul împotriva celuilalt şi să se comporte respectuos unul cu altul şi

respectiv cu copilul, astfel ca să nu perturbeze echilibrul psihic şi starea sufletească a 

acestuia;

### Nefiind de acord cu decizia, la aceiaşi dată reclamanta ***** a depus o cerere 

prealabilă prin care a solicitat, revizuirea deciziei.

### În rezultat prin răspunsul Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Rîşcani

nr. ***** din 31.07.2023 a fost respinsă cererea depusă de *****, fiind lăsat fără modificări

decizia nr. *****.

### Prin urmare instanța reține că, principiul interesului superior al copilului reprezintă

mesajul fundamental al Convenţiei internaţionale cu privire la drepturile copilului, în vigoare


---

### pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, iar implementarea lui – o obligaţie de prim 

ordin pentru statele membre care au ratificat-o.

### Conform art. 3 alin. (1) din Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului, 

în toate acţiunile care privesc copiii, întreprinse de instituţiile de asistenţă socială publice sau 

private, de instanţele judecătoreşti, autorităţile administrative sau organele legislative, 

interesele copilului vor prevala.

### Art. 18 alin. (1) din Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului, prevede 

că, statele părţi vor depune eforturi pentru asigurarea recunoaşterii principiului potrivit căruia

ambii părinţi au o răspundere comună pentru creşterea şi dezvoltarea copilului. Răspunderea

pentru creşterea copilului şi asigurarea dezvoltării sale le revine în primul rând părinţilor sau, 

după caz, reprezentanţilor săi legali.

### Aceştia trebuie să se conducă înainte de orice după interesul superior al copilului. 

Conform art. 52 alin.(1) Codul Familiei, copilul are dreptul să comunice cu ambii părinţi, cu 

buneii, fraţii, surorile şi cu celelalte rude. Desfacerea căsătoriei părinţilor, nulitatea ei sau 

traiul separat al acestora nu afectează drepturile copilului. În cazul cînd părinţii au domiciliul 

separat, copilul are dreptul să comunice cu fiecare dintre ei.

### Potrivit art. 17 din Legea nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994 privind drepturile 

copilului, copilul separat de un părinte sau de ambii părinţi, care locuieşte în Republica 

Moldova sau în oricare altă ţară, are dreptul să întreţină relaţii personale şi contacte directe 

regulate cu cei doi părinţi ai săi, dacă aceasta nu contravine intereselor lui.

### În conformitate cu art. 58 alin. (1) Codul Familiei, părinţii au drepturi şi obligaţii egale 

faţă de copii, indiferent de faptul dacă copiii sînt născuţi în căsătorie sau în afara ei, dacă

locuiesc împreună cu părinţii sau separat.

### Art. 18 alin.(1) din Legea nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994 privind drepturile 

copilului, legiferează că, ambii părinţi, în egală măsură, sau persoanele subrogatorii legale 

poartă răspundere principală pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală şi socială a 

copilului, ţinând cont în primul rând de interesele acestuia.

### Potrivit art. 60 alin.(1), (2) și alin.(4) Codul Familiei, părinţii au dreptul şi sînt obligaţi

să-şi educe copiii conform propriilor convingeri, indiferent de faptul dacă locuiesc împreună

sau separat. Părinţii poartă răspundere pentru dezvoltarea fizică, intelectuală şi spirituală a 

copiilor şi au prioritate la educaţia lor faţă de oricare alte persoane. Litigiile dintre părinţi

privind educaţia şi instruirea copiilor se soluţionează de către autoritatea tutelară locală, iar 

decizia acesteia poate fi atacată pe cale judecătorească. Autoritatea tutelară locală recomandă

părinţilor să se adreseze unui mediator pentru soluţionarea litigiului. 

Conform art. 572

 lit. a) Codul Familiei, autorităţile tutelare sunt autoritatea tutelară

teritorială – secţiile/direcţiile asistenţă socială şi protecţie a familiei/Direcţia municipală

pentru protecţia copilului Chişinău.

În conformitate cu art.64 alin.(1) - (21

) Codul Familiei, părintele care locuieşte

### împreună cu copilul nu are dreptul să împiedice contactul dintre copil şi celălalt părinte care 

locuieşte separat, cu excepţia cazurilor cînd comportamentul acestuia din urmă este în 

detrimentul intereselor copilului sau prezintă pericol pentru starea lui fizică şi psihică.

Părinţii au dreptul să încheie un acord privind exercitarea drepturilor părinteşti de către

părintele care locuieşte separat de copil. Litigiile apărute se soluţionează de către autoritatea 

tutelară teritorială, care stabileşte un program de întrevederi, iar decizia acesteia poate fi 

atacată în instanţa judecătorească, care va emite hotărîrea respectivă.


---

### Părinţii pot, din iniţiativă proprie sau la recomandarea autorităţii tutelare teritoriale, să

se adreseze unui mediator pentru soluţionarea litigiului.

### La stabilirea programului de întrevederi se ţine cont de ataşamentul copilului faţă de 

fiecare dintre părinţi, faţă de fraţi şi surori, de vârsta copilului şi frecventarea 

studiilor/participarea la activităţi extraşcolare de către acesta, de calităţile morale ale 

părinţilor, de relaţiile dintre copil şi fiecare părinte, de proximitatea domiciliului părintelui

care locuieşte separat de copil, astfel încât drepturile părinteşti să fie exercitate într-un mod 

echitabil.

### În acest sens, verificând legalitatea deciziei nr. ***** din 19.07.2023 cu privire la 

stabilirea programului de întrevederi cu copilul ***** d.n. *****, sub aspectul corespunderii 

cu exigențele instituite de Codul administrativ, instanța constată că actul administrativ a fost 

adoptat în rezultatul inițierii unei proceduri administrative și cercetării din oficiu a faptelor, a 

fost emis de către autoritatea publică cu respectarea dreptului discreționar, este motivat, 

totodată actul a fost adoptat cu respectarea dreptului ambilor părinți de a-și educa copilul 

conform propriilor convingeri, indiferent de faptul dacă locuiesc împreună sau separat, 

precum și dreptul copilului separat de un părinte să întreţină relaţii personale şi contacte 

directe regulate cu cei doi părinţi ai săi.

### Totodată, referitor la faptul că instanţele de judecată au decis stabilirea domiciliului 

copilului********** cu mama sa *****, nu poate fi tratat drept un motiv de a nu emite un 

grafic de întrevederi a copilului cu părintele separat de acesta. Or, fiecare copil are dreptul să

locuiască în familie, să-şi cunoască părinţii, să beneficieze de grija lor, să coabiteze cu ei, cu 

excepţia cazurilor când aceasta contravine intereselor copilului. La fel, copilul are dreptul la 

educaţie din partea părinţilor, la dezvoltarea capacităţilor intelectuale, la libertatea gândirii şi

conştiinţei, la apărarea demnităţii şi onoarei potrivit art. 51 alin. (2) şi (3) din Codul Familiei.

### Potrivit art. 224 alin.(1) lit. f) din Codul administrativ, examinând acțiunea în 

contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre următoarele hotărîri:

respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt îndeplinite condițiile de adoptare a unei 

hotărîri prevăzute la lit. a)–e).

### În lumina celor menționate, instanța consideră că dezideratele reliefate supra au fost 

respectate, iar argumentele invocate în suportul acțiunii nu sunt susceptibile să determine 

anularea deciziei Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Rîșcani, mun. 

Chișinău nr. ***** din 19.07.2023 cu privire la stabilirea programului de întrevederi cu 

copilul ***** d.n. *****.

### Prin urmare instanța reține că autoritatea publică pîrîtă și-a exercitat dreptul 

discreționar conform prevederilor art. 225 alin. (1) și (2) Cod Administrativ în limitele legale 

prevăzute și conform scopului acordat prin lege, astfel instanța va dispune a respinge ca 

neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de *****a reprezentată de avocatul 

Pavlov Victor împotriva Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Rîșcani, mun. 

Chișinău, terț ***** privind anularea deciziei nr. ***** din 19.07.2023 cu privire la 

stabilirea programului de întrevederi cu copilul ***** d.n. *****.

### conform art. art. 224, 225 din Codul Administrativ nr. 116 din 19.07.2018 (în vigoare 

din 01.04.2019), instanţa de judecată,

### h o t ă r ă ş t e:


---

### Cererea de chemare în judecată depusă de către *****a reprezentată de avocatul Pavlov 

Victor împotriva Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Rîșcani, mun. 

Chișinău, terț ***** privind anularea deciziei nr. ***** din 19.07.2023 cu privire la 

stabilirea programului de întrevederi cu copilul ***** d.n. *****, se respinge ca fiind 

neîntemeiată.

### Hotărîrea poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Chişinău în termen de 30 zile de 

la pronunțarea dispozitivului hotărîrii, prin intermediul Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

### Preşedintele şedinţei,

### Judecătorul Cazacu Grigorii