Goncearova I. vs Goncearov A. - Litigii despre acordarea cotei-părţi valorice din avere

Dosar nr. 2-23395/23
2-23161345-12-2-13112023-1
HOTĂRÂRE
În numele Legii
20 decembrie 2024

Mun. Chișinău

Judecătoria Chișinău sediul Buiucani
Instanța de judecată compusă din
Președintele ședinței, judecător
Grefier

Eugeniu Beșelea
Victoria Cocieru

Examinând în ședință publică, în procedură contencioasă, în limba română, cauza
civilă intentată la cererea de chemare în judecată concretizată, înaintată de Irina Goncearova
către Andrei Goncearov, privind recunoașterea dreptului de proprietate comună în
devălmășie asupra unui bun, partajul averii și încasarea cheltuielilor de judecată
A constatat
1.

La 13 noiembrie 2023 Irina Goncearova, reprezentată de avocatul Victor Panțîru, a formulat
o cerere de chemare în judecată către Andrei Goncearov, intervenient accesoriu SRL
„Coliseum Palace” privind determinarea cotelor-părți ideale asupra bunurilor proprietate
comună în devălmășie a foștilor soți. Prin aceasta, Reclamanta Goncearova Irina a solicitat:
a.

Determinarea cotelor-părți ideale din bunul imobil cu nr. cadastral ***** cu suprafața
de 40.7 m.p. situat în *****, prin atribuirea în proprietate a ½ cotă-parte reclamantei și
½ cotă-parte pârâtului.

b.

A recunoaște bunul imobil cu nr. cadastral *****, cu suprafața de 92.4 m.p. situat în
*****, ca fiind proprietate comună în devălmășie și atribuirea în proprietate ½ cotăparte reclamantei și ½ cotă-parte pârâtului.

c.

Încasarea din contul pârâtului în beneficiul reclamantei a sumei de 38.400,00 euro ceea
ce constituie jumătate din prețul bunului imobil cu nr. de înregistrare *****, situat în
Republica Turcia, *****.

d.

Încasarea din contul pârâtului în beneficiul reclamantei a sumei de 15.500,00 euro, ceea
ce constituie jumătate din prețul bunului mobil – automobilul Mercedes ML *****, anul
producerii 2015, cu atribuirea în proprietatea exclusivă a pârâtului.

La fel, Reclamanta a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată formate din achitarea
serviciilor pentru asistența juridică și a serviciilor de traducere în sumă de 3847 lei.
2.

În susținerea poziției sale, Reclamanta Irina Goncearova a menționat că s-a aflat cu Pârâtul
Andrei Goncearov în relație de căsătorie începând cu 2 februarie 2007, când a fost
înregistrată la Oficiul de Stare Civilă, până la desfacerea acesteia prin Hotărârea Judecătoriei
Chișinău sediul Centru nr. 2-18458/22, fiind eliberat la 5 iulie 2023 certificat de divorț.

Reclamanta a indicat că în perioada cât erau căsătoriți, aceștia au locuit împreună și au
dobândit mai multe bunuri. În acest sens, la 22 martie 2023 Reclamanta a expediat Pârâtului
o notificare prin care l-a informat despre intenția sa de a iniția negocierile în vederea
încheierii unui partaj pe care amiabilă, care ar fi fost respins de către ultimul.
Goncearova Irina consideră că răspunsul Pârâtului de a partaja pe cale amiabilă proprietatea
comună denotă o poziție că nu ar exista bunuri partajabile.
Reclamanta indică faptul că în perioada căsătoriei au dobândit bunurile a cărui partaj îl
solicită prin acțiune - bunul imobil cu nr. cadastral *****, bunul imobil cu nr. cadastral
*****, bunului imobil cu nr. de înregistrare *****, situat în Republica Turcia, *****,
automobilul Mercedes ML *****, anul producerii 2015. Aceasta consideră că bunurile
indicate se supun regimului juridic al proprietății comune în devălmășie, având în vedere că
au fost dobândite în timpul căsătoriei.
În cererea de chemare în judecată Reclamanta a explicat că bunul imobil din Republica
Turcia ar fi fost înstrăinat fără știrea acesteia la prețul de aproximativ 76400 Euro. Referitor
la bunul imobil cu nr. cadastral ***** consideră că doar instanța judecătorească este
competentă să recunoască dreptul de proprietate a Reclamantei asupra acestui bun.
Reclamanta mai indică faptul că bunul imobil din str. ***** a fost înstrăinat fără știrea
reclamantei surorii acesteia – Olga Goncearova.
3.

Prin Încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 8 aprilie 2024, a fost primită spre
examinare cererea de chemare în judecată depusă de Goncearova Irina împotriva lui
Goncearov Andrei, intervenient accesoriu SRL „Coliseum Palace” cu privire la determinarea
cotelor-părți ideale asupra bunurilor proprietate comună în devălmășie a foștilor soți. Prin
aceeași încheiere, reclamanta a fost scutită de la plata taxei de stat.

4.

Prin Încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 3 mai 2024 a fost admisă cererea
Reclamantei privind asigurarea acțiunii, a fost aplicat sechestru pe bunul imobil situat în
mun. Chișinău, str. Nicolae Dimo nr. 21, ap. 147, cu nr. cadastral ***** și a fost aplicată
interdicție pârâtului Goncearov Andrei și oricăror alte terțe persoane de a folosi vehiculul de
model Mercedes ML *****, nr. de identificare *****, a/f 2015, culoare Gri, nr./î. *****,
până la finalizarea examinării cauzei în fond. În scopul executării măsurii asiguratorii se
dispune ridicarea vehiculului de la orice persoană la care se află, inclusiv a pârâtului
Goncearov Andrei și transmiterea acestuia spre păstrare reclamantei Goncearova Irina, cu
acordarea permisiunii executorului judecătoresc de a avea acces în încăperile sau pe
terenurile sau bunurile unde vehiculul poate fi depozitat.

5.

La 8 noiembrie 2024, Reclamantul a formulat o cerere privind concretizarea cerințelor prin
care a solicitat:

a.

Recunoașterea bunului imobil cu nr. cadastral *****, cu suprafața de 92.4 m.p. situat în
*****, ca fiind proprietate comună în devălmășie și atribuirea în proprietate ½ cotăparte reclamantei și ½ cotă-parte pârâtului.

b.

Încasarea din contul pârâtului în beneficiul reclamantei a sumei de 101146,50 MDL
ceea ce constituie jumătate din prețul bunului imobil situat în Republica Turcia, *****,
*****.

c.

Încasarea din contul pârâtului în beneficiul reclamantei a sumei de 134228 MDL, ceea
ce constituie jumătate din prețul bunului mobil – automobilul Mercedes ML *****, anul
producerii 2015, cu atribuirea în proprietatea exclusivă a pârâtului.
La fel, Reclamanta a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată formate din achitarea
serviciilor pentru asistența juridică și a serviciilor de traducere în sumă de 3847 lei,
serviciile executorului judecătoresc 3980 MDL, servicii de evaluare automobil – 2000
MDL.

6.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 8 noiembrie 2024 a
fost acceptată spre examinare cererea de concretizare a cerințelor.

7.

Potrivit art. 240 alin. (3) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească adoptă
hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant. Pe de altă parte, conform art. 27 alin.
(1) din Codul de procedură civilă, disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea
participanţilor la proces, în primul rând a părţilor, de a dispune liber de dreptul subiectiv
material sau de interesul legitim supus judecăţii, precum şi de a dispune de drepturile
procedurale, de a alege modalitatea şi mijloacele procedurale de apărare.

8.

Din aceste considerațiuni, reieșind din pretențiile formulate de către Reclamant în cererea de
chemare în judecată și urmare a admiterii spre examinare a cererii de concretizare a
cerințelor, limitele judecării cauzei în prezenta acțiuni sunt stabilite în jurul următoarelor
pretenții:
a.

Determinarea cotelor-părți ideale din bunul imobil cu nr. cadastral ***** cu suprafața
de 40.7 m.p. situat în *****, prin atribuirea în proprietate a ½ cotă-parte reclamantei și
½ cotă-parte pârâtului;

b.

Recunoașterea bunului imobil cu nr. cadastral *****, cu suprafața de 92.4 m.p. situat în
*****, ca fiind proprietate comună în devălmășie și atribuirea în proprietate ½ cotăparte reclamantei și ½ cotă-parte pârâtului.

c.

Încasarea din contul pârâtului în beneficiul reclamantei a sumei de 101146,50 MDL
ceea ce constituie jumătate din prețul bunului imobil situat în Republica Turcia, *****,
*****.

9.

d.

Încasarea din contul pârâtului în beneficiul reclamantei a sumei de 134228 MDL, ceea
ce constituie jumătate din prețul bunului mobil – automobilul Mercedes ML *****, anul
producerii 2015, cu atribuirea în proprietatea exclusivă a pârâtului.

e.

Încasarea cheltuielilor de judecată formate din achitarea serviciilor pentru asistența
juridică și a serviciilor de traducere în sumă de 3847 lei, serviciile executorului
judecătoresc 3980 MDL, servicii de evaluare automobil – 2000 MDL.

În ședința de judecată Reclamantul și Pârâtul nu s-au prezentat, deși au fost citați legal, fiind
reprezentați de avocați.

10. Reprezentantul Reclamantei, avocat Victor Panțîru în ședință de judecată a susținut cererea
în sensul formulat prin cererea de concretizare, iar reprezentanții Pârâtului, avocații Oleg
Spânu și Pavel Zamfir nu au prezentat referință și nu și-au exprimat poziția deși puteau să o
facă.
11. Audiind poziția participanților la proces instanța de judecată a ajuns la următoarele
concluzii.
12. În primul rând instanța de judecată a constatat că Reclamanta Irina Goncearova a menționat
că s-a aflat cu Pârâtul Andrei Goncearov în relație de căsătorie începând cu 2 februarie 2007,
când a fost înregistrată la Oficiul de Stare Civilă, până la desfacerea acesteia prin Hotărârea
Judecătoriei Chișinău sediul Centru nr. 2-18458/22, fiind eliberat la 5 iulie 2023 certificat de
divorț.
13. La 20 martie 2023 Reprezentantul Reclamantei a expediat, iar la 22 martie 2023 Pârâtul a
recepționat o notificare cu privire la negocierea posibilității încheierii unui contract de
partaj. La 24 martie 2024, reprezentantul Pârâtului a formulat un răspuns în care a rugat
Reclamanta să indice concret proprietățile la care se referă eventuala partajare.
14. Conform prevederilor art. 19 alin. (1) din Codul familiei, bunurile dobîndite de către soţi în
timpul căsătoriei sînt supuse regimului proprietăţii în devălmăşie. Prevederile art. 20 alin.
(1), (3), (5) din Codul familiei stipulează că bunurile dobîndite de către soţi în timpul
căsătoriei aparţin ambilor cu drept de proprietate în devălmăşie, conform legislaţiei.
15. Sunt proprietate în devălmăşie a soţilor bunurile mobile şi imobile, valorile mobiliare,
depunerile şi cotele de participaţie în capitalul social din instituţiile financiare sau societăţile
comerciale, care au fost construite, constituite, procurate sau făcute din contul mijloacelor
comune, precum şi alte bunuri dobîndite în timpul căsătoriei, chiar dacă sînt procurate sau
depuse pe numele unuia dintre soţi. La fel, sunt proprietate în devălmăşie a soţilor bunurile
care au fost dobîndite din ziua încheierii căsătoriei pînă în ziua încetării acesteia. Instanţa
judecătorească este în drept, în baza cererii soţului interesat care nu este vinovat de
desfacerea căsătoriei, să declare bunurile dobîndite de către el în perioada cît soţii au dus
gospodării separate proprietate a acestuia.

16. Conform art. 25 alin. (1), (3), (4) din Codul familiei, împărţirea proprietăţii în devălmăşie a
soţilor poate fi făcută atît în timpul căsătoriei, cît şi după desfacerea ei, la cererea oricăruia
dintre soţi. În caz de neînţelegere, determinarea cotei-părţi a fiecărui soţ în proprietatea în
devălmăşie, precum şi împărţirea acesteia în natură, se face pe cale judecătorească. În
corespundere cu prevederile art. 26 Codul familiei, la împărţirea proprietăţii în devălmăşie a
soţilor şi determinarea cotelor-părţi din aceasta, părţile soţilor sînt considerate egale dacă
contractul matrimonial nu prevede altfel.
17. Potrivit prevederilor Codului civil, bunurile dobîndite de soţi în timpul căsătoriei sînt
proprietatea lor comună în devălmăşie dacă, în conformitate cu legea sau contractul încheiat
între ei, nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri. Orice bun dobîndit de soţi
în timpul căsătoriei se prezumă proprietate comună în devălmăşie pînă la proba contrară.
Astfel, atât timp cât nu a fost demonstrat contrariul, Instanța de judecată constată că bunurile
dobândite de către soții Reclamant și Pârât în timpul căsătoriei sunt supuse regimului
proprietății în devălmășie. Astfel, la caz există prezumția relativă de comunitate, iar calitatea
de bunuri comune nu trebuie dovedită, deoarece orice bun dobândit în timpul căsătoriei, se
consideră comun atâta timp cât nu se face dovada că este un bun personal al unuia dintre
soți. Or, bunurile devin comune dacă sunt dobândite de soți în timpul căsătoriei. Aici, prin
dobândire urmează a se înțelege că sunt considerate acele bunuri care au intrat în
patrimoniul soților prin oricare din modurile de dobândire reglementate de legea civilă,
indiferent dacă au fost achiziționate de unul sau de ambii soți și indiferent de natura bunului,
adică fără a distinge dacă sunt mobile sau imobile. A dobândi un bun înseamnă a deveni
titularul unui drept real sau de creanță prin intermediul unor acte sau fapte juridice ori în
puterea legii.
18. Referitor la legea aplicabilă partajului averii Reclamant și Pârât, instanța de judecată observă
că în timpul căsătoriei acestora, la 1 martie 2019 au intrat în vigoare modificările Codului
civil, operate prin Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte
legislative nr. 133 din 15 noiembrie 2018.
19. Potrivit art. 7 din Codul civil în vigoare la moment, Legea civilă nu are caracter retroactiv.
Aceasta nu modifică și nu suprimă condițiile constituirii unei situații juridice constituite
anterior, nici condițiile de stingere a unei situații juridice stinse anterior. De asemenea, legea
nouă nu modifică şi nu desfiinţează efectele deja produse ale unei situaţii juridice stinse sau
în curs de realizare. Legea nouă este aplicabilă situațiilor juridice în curs de realizare la data
intrării sale în vigoare. Referitor la situațiile juridice ccurs de realizare, legea veche continuă
să guverneze natura şi întinderea drepturilor şi obligaţiilor părţilor, precum şi orice alte
efecte contractuale, dacă legea nouă nu prevede altfel. Pe de altă parte, legea nouă se aplică
modalităţilor de exercitare a drepturilor sau de executare a obligaţiilor, precum şi de
înstrăinare, preluare, transformare sau de stingere a situațiilor juridice.
20. Prin urmare, asupra partajului averii Reclamantului și Pârâtului, instanța de judecată va
aplica prevederile Codului civil în vigoare după 1 martie 2019.

Referitor la pretenția de determinare a cotelor-părți ideale din bunul imobil cu nr. cadastral
***** cu suprafața de 40.7 m.p. situat în *****, prin atribuirea în proprietate a ½ cotă-parte
reclamantei și ½ cotă-parte pârâtului, instanța de judecată reține următoarele.
21. Potrivit extrasului din Registrul Bunurilor Imobile referitor la bunul imobil cu nr. cadastral
***** din 24 februarie 2016, dreptul de proprietate aparține lui Andrei Goncearov și Irinei
Goncearov în temeiul actului de transmitere-primire nr. 56 din 9 februarie 2016, contractului
de cesiune a creanței nr. ***** din 18 noiembrie 2013 și contractului privind investițiile în
construcții ***** din 13 noiembrie 2013.
22. Potrivit prevederilor Codului civil în vigoare la momentul înregistrării dreptului de
proprietate asupra bunului imobil cu nr. cadastral *****, în cazul bunurilor imobile, dreptul
de proprietate se dobândeşte la data înscrierii în registrul bunurilor imobile, adică la 24
februarie 2016. Având în vedere că dobândirea dreptului de proprietate a avut loc în
interiorul termenului căsătoriei dintre Reclamant și Pârât, acesta se supune regimului juridic
al bunurilor proprietate comună în devălmășie.
23. Prevederile art.574 alin. (1) din Codul civil în vigoare stipulează că în cazul partajului
bunurilor proprietate comună în devălmăşie a soţilor, părţile lor se consideră egale. Urmând
ordinea de idei, se conchide că părților litigante le revin părți egale din bunul imobil în
devălmășie.
24. Pe de altă parte, instanța reține că potrivit art. 571 din Codul civil, partajul bunului
proprietate comună în devălmăşie între coproprietarii devălmaşi se va face proporţional
aportului fiecăruia la dobândirea bunului. Până la proba contrară, aportul coproprietarilor
devălmaşi este prezumat a fi egal.
25. Potrivit art. 544 din Codul civil în vigoare, Coproprietarii devălmași pot atribui bunurilor
comune regimul proprietății comune pe cote-părți.
26. Reieșind din pretenția formulată de către Reclamantă, aceasta nu a indicat că nu va putea
deține în comun cu Pârâtul acest bun imobil pe cote-părți ideale.
27. Instanța de judecată mai observă că în prezenta cauză au avut loc 8 (opt) ședințe de judecată,
dintre care 3 ședințe de judecată au fost amânate la cererea părților pentru motivul că au
solicitat termen pentru încheierea unei eventuale tranzacții (ședințele din 10 octombrie 2024,
8 noiembrie 2024, 29 noiembrie 2024). Cu toate acestea, în perioada cât litigiul s-a aflat pe
rolul instanței judecătorești, Pârâtul nu a obiectat nici personal, nici prin reprezentanți
referitor la cerința reclamantei cu privire la determinarea după Reclamant și Pârât a câte ½
cotă-parte ideală pentru fiecare din bunul menționat.
28. Având în vedere că participanții la proces nu au demonstrat posibilitatea împărțirii în natură
și nu au negat posibilitatea deținerii în comun a bunului imobil cu nr. cadastral *****,
instanța de judecată consideră necesar de a înceta dreptul de proprietate comună și a

determina cotele părți și a atribui Reclamantului și Pârâtului a câte ½ cotă-parte ideală din
bunul imobil cu nr. cadastral *****.
Referitor la pretenția de Recunoașterea bunului imobil cu nr. cadastral *****, cu suprafața de
92.4 m.p. situat în *****, ca fiind proprietate comună în devălmășie și atribuirea în proprietate
½ cotă-parte reclamantei și ½ cotă-parte pârâtului, instanța de judecată reține următoarele.
29. Instanța de judecată reiterează că potrivit art. 571 din Codul civil în vigoare și conținutul
corespondent al art. 370 din Codul civil, partajul bunului proprietate comună în devălmăşie
între coproprietarii devălmaşi se va face proporţional aportului fiecăruia la dobândirea
bunului. Până la proba contrară, aportul coproprietarilor devălmaşi este prezumat a fi egal.
30. Iar potrivit art. 572 alin. (1) și (2) din Codul civil în vigoare și conținutul corespondent al art.
371 alin. (1) și (2) din Codul civil în vigoare până la 1 martie 2019, „Bunurile dobândite de
soţi în timpul căsătoriei sînt proprietatea lor comună în devălmăşie dacă, în conformitate cu
legea sau contractul încheiat între ei, nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste
bunuri. Orice bun dobândit de soţi în timpul căsătoriei se prezumă proprietate comună în
devălmăşie până la proba contrară.”
31. Analizând conținutul normei de la art. 571 din Codul civil în vigoare și conținutul
corespondent al art. 370 din Codul civil în vigoare până la 1 martie 2020 precum și
prevederile art. 572 alin. (1) și (2) din Codul civil în vigoare și conținutul corespondent al
art. 371 alin. (1) și (2) din Codul civil în vigoare până la 1 martie 2019, legiuitorul a utilizat
sintagma „dobândirea bunului” și nu „dobândirea dreptului de proprietate”, or referitor la
bunurile imobile, dobândirea efectivă a bunului în folosință poate fi distanțată temporal de
momentul dobândirii dreptului de proprietate prin înregistrare în Registrul Bunurilor
Imobile. Anume momentul „dobândirii bunurilor” este esențial la stabilirea apartenenței
bunurilor imobile la patrimoniul comun în devălmășie și nu momentul „dobândirii dreptului
de proprietate”.
32. Astfel, instanța de judecată constată că la 11 decembrie 2023, adică după desfacerea
căsătoriei dintre Reclamant și Pârât, Goncearov Andrei Gheorghe a înregistrat dreptul de
proprietate asupra bunului imobil ***** doar pe numele său. În calitate de temei al înscrierii
sunt indicate următoarele acte:
a. Actul de transmitere-predare nr. ***** din 27 octombrie 2020;
b. Contractul de leasing nr. ***** din 24 iulie 2015;
c. Contractul de cesiune a creanței ********** din 23 august 2017.
33. Potrivit contractului de leasing financiar nr. ***** din 24 iulie 2015, înregistrat cu nr.
*****, SRL „Coliseum Palace” în calitate de Locator-Finanțator și Popovici Iana în calitate
de Locator-Utilizator au convenit că Locatorul-Finanțator predă în posesia temporară și în
folosința Locatarului Utilizator bunul imobil cu numărul cadastral *****. Potrivit pct. 2.3

din Contract, apartamentul rămâne în proprietatea Locatorului-Finanțator până când
Locatarul-Utilizator își îndeplinește în totalitate obligațiile de plată a valorii totale a
Contractului în conformitate cu art. 3.6 din Contract. Pct. 2.4 din Contract prevede că
Locatarul-Finanțator predă, iar Locatarul-Utilizator primește titlul de proprietate asupra
apartamentului numai după îndeplinirea integrală a angajamentelor de plată totală al
Contractului în conformitate cu pct. 3.6 din Contract. Potrivit pct. 3.6 din Contract, valoarea
totală a contractului constituie 87784 euro, care urma a fi achitată în termen de 24 luni. Prin
acortul adițional nr. 1 din Contractul de leasing financiar nr. ***** din 14 aprilie 2016,
terenul leasingului a fost modificat în 60 luni, întreaga sumă potrivit graficului de plată
urmând a fi achitată până la 10 august 2020. Conform pct. 2.5 din Contractul de leasing, în
cazul în care Locatarul-Utilizator obține titlul de proprietate asupra apartamentului la
expirarea prezentului contract, acesta trebuie să înregistreze titlul de proprietate pe numele
său prin eforturi proprii și din cont propriu.
34. Potrivit contractului de cesiune a drepturilor ********** din 23 august 2017, Popovici Iana
în calitate de Cedent, Goncearov Andrei în calitate de Cesionar și SRL „Coliseum Palace” în
calitate de Locator-Finanțator au convenit asupra următoarelor: Cedentul cedează, iar
Cesionarul acceptă integral drepturile și obligațiile ce decurg din Contractul de leasing
financiar nr. FK***** autentificat la 24 iulie 2015 sub numărul *****. În contul drepturilor
cesionate, Cesionarul s-a obligat să achite Cedentului o compensație egală cu suma cheltuită
de Cedent pentru procurarea în posesia și folosința temporară a bunului imobil în mărime de
74496 Euro.
35. Potrivit actelor din 13 august 2020 și 24 martie 2023 de verificare a plăților efectuate în baza
contractului de leasing financiar ***** și Cesiune din 23 august 2017, ratele de leasing au
fost achitate integral.
36. Acest fapt este confirmat și prin actul de primire-predare al apartamentului cu numărul
cadastral ***** din 27 octombrie 2020 întocmit între SRL „Coliseum Palace” în calitate de
Locator și Goncearov Andrei în calitate de Locatar. Potrivit pct. 1 al acestui act de primirepredare, „în legătură cu achitarea deplină a ratelor de leasing în baza Contractului de leasing
financiar nr. ***** din 24 august 2015, autentificat de notarul Olga Bondarciuc cu nr.
*****, Acordului nr. 1 la Contractul de leasing financiar din 14.04.2016 autentificat de
notarul Olga Bondarciuc cu nr. 2056 și Contractul cesiunii de creanță din 23.08.2017,
autentificat de notarul Olga Bondarciuc cu **********, Locatorul predă, iar Locatarul
primește în proprietate obiectul imobil și anume Apartamentul *****, înregistrat cu numărul
cadastral ***** cu suprafața totală de 92,4 m.p.
2. Valoarea totală al Apartamentului nr. 147 în baza Contractului de leasing financiar nr.
***** din 24.07.2015, Acordului nr. 1 și Contractului cesiunii de creanță din 23.08.2017 a
constituit 87792 (optzeci și șapte mii șapte sute nouăzeci și doi) Euro și este achitat în MDL
conform graficului de plăți.

3. Prin prezenta părțile declară că nu au pretenții materiale una față de alta și confirmă că
obiectul imobil este lipsit de vicii materiale.
4. Prezentul act se prezintă la ASP Serviciului Cadastral Teritorial Chișinău pentru
înregistrarea dreptului de proprietate a D-lui Goncearov Andrei asupra Apartamentului Nr.
***** înregistrat cu numărul cadastral *****.”
37. Astfel, instanța de judecată observă că toate actele care au stat la baza înregistrării dreptului
de proprietate asupra bunului imobil cu nr. cadastral ***** au fost întocmite în timpul
căsătoriei dintre Reclamant și Pârât.
38. Cu toate acestea, deși Pârâtul a semnat actul de primire-predare a acestui bun imobil și l-a
primit efectiv, încă din 27 octombrie 2020, acesta a înregistrat în Registrul Bunurilor
Imobile dreptul de proprietate abia peste 3 ani, adică la 11 decembrie 2023, după desfacerea
căsătoriei cu Reclamanta. În situația în care Pârâtul a dobândit efectiv un bun imobil prin
semnarea actului de primire-predare și având temei de înregistrare a dreptului de proprietate
în Registrul Bunurilor Imobile, amânarea acestei obligațiuni cu peste 3 ani, executând
această obligație abia după desfacerea căsătoriei, denotă o lipsă de bună-credință care nu
este în stare să excludă acest bun imobil din lista celor dobândite în timpul căsătoriei și
asupra cărora se răsfrânge regimul juridic al bunurilor proprietate comună în devălmășie.
39. Potrivit art. 11 alin. (1) din Codul civil, buna-credință este un standard de conduită a unei
părți, caracterizată prin corectitudine, onestitate, deschidere și luarea în cont a intereselor
celeilalte părți la raportul juridic.
40. Din aceste considerațiuni, instanța de judecată va Recunoaște bunului imobil cu nr. cadastral
*****, cu suprafața de 92.4 m.p. situat în *****, ca fiind proprietate comună în devălmășie.
41. În continuare, instanța de judecată referitor la modalitatea de partaj al acestui bun între
Reclamant și Pârât, va aplica aceleași considerațiuni ca și în cazul partajului bunului imobil
cu nr. cadastral *****.
42. Având în vedere că participanții la proces nu au demonstrat posibilitatea împărțirii în natură
și nu au negat posibilitatea deținerii în comun a bunului imobil cu nr. cadastral *****,
instanța de judecată consideră necesar de a înceta dreptul de proprietate comună și a
determina cotele părți și a atribui Reclamantului și Pârâtului a câte ½ cotă-parte ideală din
bunul imobil cu nr. cadastral *****.
Referitor la pretenția de Încasarea din contul pârâtului în beneficiul reclamantei a sumei de
101146,50 MDL ceea ce constituie jumătate din prețul bunului imobil situat în Republica Turcia,
*****, *****, instanța de judecată reține următoarele.
43. Analizând limitele pretenției formulate, aceasta în esență vizează încasarea jumătății prețului
bunului imobil situat în Republica Turcia, *****, *****. În acest sens, Reclamanta
consideră că jumătate din prețul achitat îl constituie 101146,50 lei.

44. Potrivit art. 19 alin. (1), art. 20 Codul Familiei și art. 371 Codul Civil al RM, (în redacția
până la 1 martie 2019), bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt proprietatea lor comună
în devălmășie, dacă conform legii sau contractului încheiat între ei, nu este dobândit un alt
regim juridic pentru aceste bunuri.
45. În acest sens, potrivit titlului de proprietate asupra bunului imobil situat în Republica Turcia,
*****, *****, acesta aparținea, în baza documentelor, cu drept de proprietate lui Goncearov
Andrei din 16 august 2012. Totuși, data de 16 august 2012 este în perioada căsătoriei
Reclamantului și Pârâtului, astfel încât dobândirea bunului din Turcia se prezumă proprietate
comună în devălmășie și se includea în masa bunurilor proprietate comună în devălmășie.
46. Totuși, potrivit titlului de proprietate asupra bunului imobil situat în Republica Turcia,
*****, *****, din 9 mai 2022 acesta aparține cu drept de proprietate unei alte persoane
decât Goncearov Andrei, adică lui Akin Șahin, suma tranzacției constituind suma de 190
000 lire turcești.
47. Potrivit art. 123 alin. (6) din Codul de procedură civilă, faptele invocate de una din părți nu
trebuie dovedite în măsură în care cealaltă parte nu le-a negat.
48. În acest sens, atât timp cât Pârâtul nu a negat (deși putea să o facă, inclusiv prin intermediul
celor doi avocați reprezentanți) faptul înstrăinării bunului imobil situat în Republica Turcia,
*****, *****, contra prețului de 190 000 lire turcești, se consideră dovedită această
circumstanță invocată de către Reclamantă.
49. Deci, datorită faptului că soții Goncearova Irina și Goncearov Andrei, nu au încheiat un
contract matrimonial care să stabilească regimul juridic al bunurilor dobândite în timpul
căsătoriei, împărțirea proprietății în devălmășie a soților și anume a banilor în sumă de 190
000 lire turcești urmează a fi partajată în mod egal între părțile litigante, în speță prin
încasarea din contul lui Goncearov Andrei în beneficiul Irinei Goncearova a sumei de 95
000 lire turcești.
Referitor la pretenția de Încasarea din contul pârâtului în beneficiul reclamantei a sumei de
134228 MDL, ceea ce constituie jumătate din prețul bunului mobil – automobilul Mercedes ML
*****, anul producerii 2015, cu atribuirea în proprietatea exclusivă a pârâtului instanța de
judecată reține următoarele.
50. Instanța observă că automobilul a fost procurat și înmatriculat pe numele Reclamantei Irina
Goncearova la 10 septembrie 2019, adică în timpul căsătoriei cu Pârâtul Goncearov Andrei.
În lipsa unei stipulații contrare, instanța constată că asupra acestuia se răsfrânge regimul
juridic al bunurilor proprietate comună în devălmășie.
51. Raportând pretenția reclamantei la prevederile legale în vigoare aplicabile partajului
bunurilor proprietate comună în devălmășie, este important a sublinia că legiuitorul a
instituit regula generală că partajul bunurilor proprietate comună pe cote-părţi se face în

natură, proporţional cotei-părţi a fiecărui coproprietar, cu excepția situației când bunurile
sunt indivizibile sau nu sunt comod partajabil în natură.
52. Totuși, având în vedere că este vizat un automobil, este de înțeles faptul că partajul în natură
nu poate avea loc și reieșind din pretenția formulată de Reclamantă rezultă că utilizarea în
comun cu Pârâtul nu este posibilă.
53. Se reține că potrivit art. 561 alin. (3) lit. a) din Codul civil în vigoare, în cazul în care bunul
proprietate comună pe cote-părţi este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură,
legiuitorul a instituit a doua regulă de aplicat, și anume atribuirea întregului bun, în schimbul
unei sulte, în favoarea unui coproprietar sau în favoarea mai multor coproprietari, la cererea
lor comună. Analizând prevederea menționată, observăm că legiuitorul nu a stabilit expres
necesitatea existenței unei cereri de atribuirea în favoarea solicitantului a întregului bun,
solicitantul partajului putând opta pentru o cerere de atribuire a bunului în favoarea
coproprietarului.
54. În prezenta cauză Pârâtul nu a solicitat expres atribuirea în favoarea sa, totuși nu a obiectat
în vreun mod la modalitatea de partaj indicată de către Reclamantă prin pretenția formulată,
deși a avut timp și mijloace legale suficiente să o facă.
55. La fel, Pârâtul nu a negat faptul invocat de către Reclamantă că automobilul vizat s-a aflat în
posesia și folosința Pârâtului. În baza art. 123 alin. (6) din Codul de procedură civilă faptul
aflării în posesia și folosința a automobilului Mercedes ML *****, anul producerii 2015 a
fost demonstrată.
56. Potrivit Raportului de evaluare a proprietății mobiliare nr *****, s-a constatat că acest
mijloc de transport are „multiple defecte pe caroserie (boțituri, zgârieturi); aripa dreaptă și
capota este boțită, bara de protecție față necesită a fi schimbată, farul de iluminare față/drept
lipsește totodată mai multe elemente de semnalizare lipsesc; discurile de frânare sunt uzate
iar plăcuțele de frânare lipsesc; discurile roților sunt deteriorate estetic; anvelopele sunt cu
un grad sporit de uzură; covorașele din salon lipsesc, roata de rezervă lipsește; sunt multe
erori la bord”. Concluzia raportului de evaluare indică în calitate de valoare de piață
recomandată – 13837 euro, ceea ce constituie echivalentul în lei a 268456 lei.
57. Astfel, având în vedere că părțile nu au ajuns la un acord comun cu privire la modalitatea de
partajare a automobilului, instanța va analiza situația de fapt și să evalueze necesitățile și
interesele specifice ale fiecărei părți implicate, conform principiilor de echitate și
prevederilor legale aplicabile.
58. Astfel, având în vedere faptul că defectele constatate au fost cauzate în timp ce mijlocul de
transport era în folosința și posesia Pârâtului, acesta se face responsabil de suportarea acestor
consecințe manifestate prin defectele automobilului.
59. Luând în considerațiune faptul că Pârâtul a posedat și utilizat mijlocul de transport vizat, nu
a obiectat în niciun mod la modalitatea de partaj solicitată de către Pârât instanța de judecată

consideră posibilă necesar a atribui întregul bun contra unei sulte care constituie jumătate
din valoarea de piață stabilită de Raportul de evaluare.
60. În acest sens, instanța de judecată va admite pretenția formulată de către reclamantă și va
determina cotele părți ideale din mijlocul de transport Mercedes ML *****, anul producerii
2015, VIN *****, atribuindu-i lui Andrei Goncearov și Irinei Goncearov a câte ½ cotă-parte
ideală din bunul menționat.
61. La fel, instanța de judecată consideră echitabil, ținând cont de necesitățile și interesele
speciale ale părților litigante de a înceta dreptul de proprietate comună pe cote părți prin
atribuirea în proprietate exclusivă a lui Andrei Goncearov a mijlocului de transport
Mercedes ML *****, anul producerii 2015, VIN *****.
62. Subsecvent se încasează de la Andrei Goncearov în beneficiul Irinei Goncearov suma de
134228 lei cu titlu de sultă pentru ½ cotă parte din bunul mobil - mijlocului de transport
Mercedes ML *****, anul producerii 2015, VIN *****.
Referitor la cererea de încasare a cheltuielilor de judecată formate din achitarea serviciilor
pentru asistența juridică și a serviciilor de traducere în sumă de 3847 lei, serviciile executorului
judecătoresc 3980 MDL, servicii de evaluare automobil – 2000 MDL instanța de judecată reține
următoarele.
63. În conformitate cu art. 82 din Codul de procedură civilă, cheltuielile de judecată se compun
din taxa de stat şi din cheltuielile de judecare a cauzei.
64. Potrivit art. 90 lit. l) din Codul de procedură civilă, din cheltuielile de judecare a cauzei fac
parte și alte cheltuieli necesare, suportate de participanţii la proces.
65. În conformitate cu art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească
obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părții care a avut câștig de cauză
cheltuielile de judecată.
66. Referitor la pretenția de compensare a cheltuielilor pentru serviciile de evaluare a
automobilului în mărime de 2000 lei, instanța de judecată le consideră necesare, deoarece
acestea au fost utilizate la determinarea modalității concrete de partajare și a sultei care
urmează a fi încasată din contul Pârâtului, motiv pentru care va dispune încasarea acesteia
din contul ultimului.
67. Referitor la încasarea sumei de 3980 în calitate de servicii ale executorului judecătoresc,
instanța de judecată reține următoarele.
68. Prin Încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 3 mai 2024 a fost admisă cererea
Reclamantei privind asigurarea acțiunii, a fost aplicat sechestru pe bunul imobil situat în
mun. Chișinău, str. Nicolae Dimo nr. 21, ap. 147, cu nr. cadastral ***** și a fost aplicată
interdicție pârâtului Goncearov Andrei și oricăror alte terțe persoane de a folosi vehiculul de
model Mercedes ML *****, nr. de identificare *****, a/f 2015, culoare Gri, nr./î. *****,

până la finalizarea examinării cauzei în fond. În scopul executării măsurii asiguratorii se
dispune ridicarea vehiculului de la orice persoană la care se află, inclusiv a pârâtului
Goncearov Andrei și transmiterea acestuia spre păstrare reclamantei Goncearova Irina, cu
acordarea permisiunii executorului judecătoresc de a avea acces în încăperile sau pe
terenurile sau bunurile unde vehiculul poate fi depozitat.
69. Pentru aplicarea măsurilor de executare, suma cheltuielilor de executare o constituie 3980
lei.
70. Potrivit art. 27 alin. (6) din Codul de executare, Cheltuielile de punere în executare a
măsurilor de asigurare a acţiunii sînt puse pe seama reclamantului şi sînt compensate ulterior
în condiţiile art.94–97 din Codul de procedură civilă.
71. Din aceste considerațiuni, instanța de judecată consideră necesar a admite încasarea din
contul Pârâtului în beneficiul Reclamantului suma de 3980 lei în calitate de cheltuieli de
executare în legătură cu punerea în executare a măsurilor de asigurare a acțiunii.
72. Referitor la cheltuielile de traducere în mărime de 3847 lei, instanța observă că un șir de acte
prezentate la materialele cauzei au fost întocmite în limba rusă și unele în limba turcă. Iar
potrivit art. 24 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecarea cauzelor civile în instanţele
judecătoreşti se desfăşoară în limba română. La fel și prin prisma art. 167 alin. (1) lit. a) din
Codul de procedură civilă, Reclamantul a fost nevoit să prezinte actele traduse în limba
română, motiv pentru care va dispune încasarea sumei de 3847 ca fiind o cheltuială de
judecată necesară.
73. Referitor la cuantumul taxei de stat, instanța de judecată amintește că prin Încheierea din 8
aprilie 2024 Reclamanta Goncearova Irina a fost scutită de la plata taxei de stat în mărime de
25000 lei.
74. Analizând cuantumul pretențiilor admise, acestea continuă să mențină taxa de stat calculată
în mărime de 3% din valoarea acțiunii peste limita maximă de 25 000 lei, motiv pentru care
instanța de judecată va dispune încasarea acesteia din contul părții care a pierdut procesul,
adică din contul Pârâtului în folosul statului.
75. Referitor la măsura de asigurare aplicată prin Încheierea Judecătoriei Chișinău sediul
Buiucani din 3 mai 2024, instanța de judecată o va menține până când hotărârea
judecătorească va fi executată. Or, potrivit art. 180 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în
cazul admiterii acţiunii, măsurile anterioare de asigurare îşi păstrează efectul până la
executarea hotărîrii judecătoreşti.
În conformitate cu art. 238-241 Cod de procedură civilă, instanța de judecată,
HOTĂRĂȘTE

Se admite parțial cererea de chemare în judecată concretizată, înaintată de Irina Goncearova
către Andrei Goncearov, privind recunoașterea dreptului de proprietate comună în devălmășie
asupra unui bun, partajul averii și încasarea cheltuielilor de judecată.
Se încetează dreptul de proprietate comună prin determinarea a câte ½ cotă-parte ideală din
dreptul de proprietate asupra bunului imobil cu nr. cadastral ***** după Andrei Goncearov
(IDNP *****) și Irina Goncearova (IDNP *****).
Se recunoaște dreptul de proprietate comună în devălmășie a lui Andrei Goncearov și Irina
Goncearova asupra bunului imobil cu nr. cadastral *****.
Se încetează dreptul de proprietate comună prin determinarea a câte ½ cotă-parte ideală din
dreptul de proprietate asupra bunului imobil cu nr. cadastral ***** după Andrei Goncearov
(IDNP *****) și Irina Goncearova (IDNP *****).
Partajarea sumei tranzacției de 190 000 (o sută nouăzeci de mii) lire turcești pentru vânzarea
bunului imobil situat în Republica Turcia, *****, ***** prin încasarea din contul lui Goncearov
Andrei (IDNP *****) în beneficiul Irinei Goncearova (IDNP *****) a sumei de 95 000
(nouăzeci și cinci mii) lire turcești, convertite în lei moldovenești conform cursului valutar al
Băncii Naționale a Moldovei în ziua executării hotărârii.
Se încetează dreptul de proprietate comună prin determinarea a câte ½ cotă-parte ideală din
dreptul de proprietate asupra bunului mobil - mijlocul de transport Mercedes ML *****, anul
producerii 2015, VIN ***** după Andrei Goncearov (IDNP *****) și Irina Goncearova (IDNP
*****).
Se atribuirea în proprietate exclusivă a lui Andrei Goncearov (IDNP *****) a mijlocului de
transport Mercedes ML *****, anul producerii 2015, VIN ***** în schimbul unei sulte.
Se încasează de la Andrei Goncearov (IDNP *****) în beneficiul Irinei Goncearova (IDNP
*****) suma de 134228 (una sută treizeci și patru mii două sute douăzeci și opt) lei cu titlu de
sultă pentru ½ cotă parte din bunul mobil - mijlocului de transport Mercedes ML *****, anul
producerii 2015, VIN *****.
Se încasează de la Andrei Goncearov (IDNP *****) în beneficiul Irinei Goncearova (IDNP
*****) suma totală de 9 827 (nouă mii opt sute douăzeci și șapte) lei cu titlu de cheltuieli de
judecată.
Se încasează de la Andrei Goncearov (IDNP *****) în beneficiul statului suma de 25 000
(douăzeci și cinci mii) lei cu titlu de taxă de stat.
Măsura de asigurare aplicată prin Încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 3 mai
2024, instanța de judecată o va menține până când hotărârea judecătorească va fi executată.
Prezenta hotărâre servește drept temei pentru efectuarea rectificărilor în Registrul bunurilor
imobile și alte registre de publicitate.

Hotărârea poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 30 zile de la data
pronunțării dispozitivului hotărârii, prin intermediul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Președintele ședinței, Judecător

Eugeniu Beșelea