Primăria mun. Chișinău vs. Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova - Contestaţii în materie electorală

Dosarul nr.3-3016/2023
2-23149395-12-3-20102023-1

HOTĂRÂRE
În numele Legii
05.11.2023

mun.Chişinău

Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani,
Preşedintele şedinţei, judecător Liudmila Holeviţcaia,
Grefier Victorița Colesnic,
examinând în ședința de judecată publică acțiunea în contencios administrativ a
reclamantului Primăria mun.Chișinău împotriva Comisiei Electorale Centrale, persoană
terță Partidul Politic „Partidul Liberal Democrat din Moldova” privind constatarea
nulității actului administrativ individual defavorabil,
c o n s t a t ă:
Argumentele participanților la proces:
Reclamantul - Primăria mun.Chișinău, la 20.10.2023, a depus la Judecătoria
Chișinău, sediul Râșcani acțiune în contencios administrativ împotriva Comisiei
Electorale Centrale, persoană terță Partidul Politic „Partidul Liberal Democrat din
Moldova”, prin care a solicitat constatarea nulității actului administrativ individual
defavorabil - Hotărârea nr.1162 din 9 august 2023 a Comisiei Electorale Centrale a
Republicii Moldova cu privire la sesizarea nr.CEC-7/5708 din 24 iulie 2023.
În argumentarea acțiunii a menționat reclamantul că, în fapt, prin hotărârea
nr.1162 din 9 august 2023 a Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova cu
privire la sesizarea nr.CEC-7/5708 din 24 iulie 2023 s-a decis: „Se ia act de sesizarea
nr.CEC-7/5708 din 24 iulie 2023 depusă de Partidul Liberal Democrat din Moldava. 2. Se
constată că materialul publicitar „1000+PROIECTE IMPORTANTE PENTRU
CHIŞINĂU” conține elemente de agitație electorală. 3. Se
interzice
difuzarea
şi
distribuirea materialului publicitar „1000+ PROIECTE IMPORTANTE PENTRU
CHIŞINĂU” 4. Se obligă Primăria municipiului Chişinău, distribuitorii şi difuzorii
implicați în procesul de difuzare a materialului publicitar „1000+PROIECTE
IMPORTANTE PENTRU CHIŞINĂU” să asigure eliminarea acestuia din spațiul public
în termen rezonabil, dar nu mai târziu de 3 zile din data adoptării prezentei hotărâri. 5.
Prezenta hotărâre se remite Cancelariei de Stat pentru a fi comunicată autorităților
publice locale şi centrale, dar şi pentru intensificarea eforturilor în vederea creării

Consiliului privind mesajele de interes public. 6. Prezenta hotărâre se remite Curții de
Conturi, Ministerului Finanțelor şi Ministerului Afacerilor Interne pentru informare şi,
după caz, pentru adoptarea măsurilor de rigoare. 7. Prezenta hotărâre întră în vigoare la
data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale şi poate fi
contestată în decurs de 30 de zile de la comunicare prin depunerea cererii prealabile la
Comisia Electorală Centrală (adresă: Republica Moldova, MD- 2012, municipiul
Chişinău, str. Vasile Alecsandri, nr. 119, e-mail: info@,cec.md).
Hotărârea CEC nr.1162 din 9 august 2023 a fost publicată pe pagina web a
Comisiei Electorale Centrale la data de 10 august 2023.
La 11 august 2023, Primăria mun.Chişinău a depus cerere de chemare în judecată,
solicitând anularea hotărârii CEC nr.1162 din 9 august 2023.
La 18 august 2023 Curtea de Apel Chişinău a adoptat încheierea nr.3-131/23 (223117063-02-3-11082023-1), prin care acțiunea a fost declarată inadmisibilă în temeiul
art.207 alin.(1), (2) lit.e) Cod administrativ - adică reclamantul nu poate revendica
încălcarea prin activitatea administrativă a unui drept în sensul art.17. Încheierea
respectivă a fost contestată la Curtea Supremă de Justiție, iar la 20 septembrie 2023 a fost
emisă Decizia nr.3r-230/22 (2-23117063-01-3r-22082023), prin care s-a respins recursul
declarat cu menținerea concluziilor din încheierea contestată.
Respectiv, la momentul de față, pe rolul instanțelor de judecată nu există litigiul
între Primăria mun.Chişinău şi Comisia Electorală Centrală referitor la Hotărârea CEC
nr.1162 din 9 august 2023, precum nu există şi nici o hotărâre prin care o instanță de
judecată ar fi examinat fondul unei solicitări de constatare a nulității actului administrativ
- Hotărârea nr.1162 a Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova cu privire la
sesizarea nr.CEC-7/5708 din 24 iulie 2023.
În drept, indică reclamantul că art.141 alin.(1) din Codul administrativ, care
stabilește că un act administrativ individual este nul dacă conține un viciu deosebit de
grav şi acest lucru este evident în cadrul aprecierii concludente a tuturor circumstanțelor
care se iau în considerare.
Reiterează reclamantul că la 11 august 2023, Primăria mun.Chişinău a depus
acțiune în contestare cu solicitarea anulării Hotărârii CEC nr.1162 din 9 august 2023.
Acțiunea nu a fost examinată în fond şi prin încheierea Curții de Apel Chişinău din 18
august 2023, dosarul nr.3-131/23, declarată inadmisibilă din motiv că Primăria
mun.Chişinău nu poate revendica dreptul vătămat în sensul Codului administrativ, or, de
asemenea este o autoritate publică. Însă, important este că Primăria mun.Chişinău este
destinatarul actului administrativ individual - Hotărârea nr.1162 din 09.08.2023, aceasta
fiind adresată direct Primăriei mun.Chişinău şi prin această fiind impuse anumite
obligații.
În această ordine de idei, luând în considerare constatările instanțelor de judecată,
rezultă că Primăria mun.Chişinău nu dispune de dreptul de depunere şi examinare în fond
a unei acțiuni în contestare, întru verificarea legalității actului administrativ în cauză.
Însă, odată ce Hotărârea nr.1162 din 9 august 2023 se adresează direct către Primăria
mun.Chişinău şi impune unele obligații acesteia, urmează să existe şi posibilitate de a
verifica legalitatea sau temeinicia ei prin depunerea unei acțiuni în justiție.

Art.10 din Codul administrativ prevede: (1) Actul administrativ individual este
orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru
reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce
nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de
drept public. (2) Decizia autorității publice privind acordarea despăgubirilor pentru
prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă ilegală este un act administrativ
individual.
Art.11 al Codului administrativ prevede: (1) Actele administrative individuale pot
fi: a) acte defavorabile - actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini
sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în
parte, acordarea avantajului solicitat; b) acte favorabile - actele care creează destinatarilor
săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel. (2) Destinatarul unui act administrativ
individual este doar persoana către care actul administrativ se îndreaptă. Terții, ale căror
drepturi sînt afectate de actul administrativ individual, nu sînt destinatarii acestuia. (3) Un
act administrativ de acordare periodică a prestațiilor materiale sau bănești este un act
administrativ individual prin care o astfel de prestație se acordă pentru un număr
determinat sau nedeterminat de perioade succesive.
Regulamentul de activitate a Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin Hotărârea
CEC nr.1098/2023 prevede: „100. Comisia Electorală Centrală adoptă hotărâri care sunt
acte administrative cu caracter individual sau normativ.”
Deci, rezultă că Hotărârea nr.1162 din 9 august 2023 reprezintă act administrativ
individual defavorabil şi poate fi supusă controlului judecătoresc în baza prevederilor
Codului Administrativ.
Totodată, concluziile instanțelor de judecată stabilite prin încheierea Curții de
Apel Chişinău din 18 august 2023, menținute prin Decizia Curții Supreme de Justiție din
20 septembrie 2023, stabilesc existența unui viciu deosebit de grav, or, s-a constatat că
Primăria municipiului Chişinău nu poate fi subiect a procedurii administrative inițiate de
altă autoritate.
Comisia Electorală Centrală nu are competențe şi respectiv, nu poate emite acte
administrative individuale în privința APL/Primăriei municipiului Chişinău în sensul
obligării acesteia la acțiuni.
Prin emiterea Hotărârii nr.1162 din 9 august 2023, Comisia Electorală Centrală şia arogat competențe pe care nu le are, respectiv, a depășit cadrul normativ existent.
De asemenea, aceste constatări permit de a concluziona că Hotărârea în cauză
efectiv nu poate fi executată.
Cu referire la argumentele ce se referă mai detaliat la temeiuri de nulitate a actului
administrativ individual defavorabil în cauză, emis cu încălcarea prevederilor legale,
invocă reclamantul că competența Comisiei Electorale Centrale de a examina activitatea
APL în afară perioadei electorale: în esență, Comisia Electorală Centrală prin acceptarea
spre examinare a sesizării depuse la 24 iulie 2023 de Partidul Politic „Partidul Liberal
Democrat din Moldova”, înregistrată cu nr.CEC-7/5708, a depășit competența atribuită
prin lege şi în baza unei concluzii generale a decis să controleze activitatea administrativă
a APL. Or, la punctul 19 alineatul 2 al Hotărârii nr.1162 din 9 august 2023 se indică: „în

context, este de notat faptul că unul dintre autorii sesizărilor este Președintele Partidului
Politic „Mișcarea Alternativa Națională”, care a recunoscut competența Comisiei de a
examina conținutul materialelor informative difuzate în afara perioadei electorale şi a
utilizat pârghiile legale de contracarare a încălcărilor semnalate”. Respectiv, Comisia
Electorală Centrală şi-a arogat competența de verificare a activității APL în afară
perioadei electorale, bazându-se pe opinia unui partid politic exprimată într-o speță cu alți
subiecți şi în alte circumstanțe.
De asemenea, atrage atenția asupra punctului 26 a Hotărârii nr.1162 din 9 august
2023, prin care Comisia Electorală Centrală își arogă dreptul de a decide oportunitatea
întreprinderii unor sau altor acțiuni de către APL, ceea ce este vădit contrar Constituției
Republicii Moldova şi practicii Curții Constituționale.
Conform art.109 alin. (l)-(2) din Constituția Republicii Moldova:(1) Administrația
publică în unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei
locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilității autorităților administrației
publice locale şi ale consultării cetățenilor în problemele locale de interes deosebit. (2)
Autonomia privește atât organizarea şi funcționarea administrației publice locale, cât şi
gestiunea colectivităților pe care le reprezintă.
Cu referire la întinderea principiului autonomiei locale, Curtea Constituțională a
reținut în Hotărârea 2 din 28.01.2014:
90.
Potrivit jurisprudenței sale anterioare, Curtea reiterează că un element de
bază al regimului constituțional îl constituie administrația publică locală. Fiind chemată
să soluționeze problemele de interes local, ea joacă un rol important în dezvoltarea
unităților administrativ-teritoriale şi în asigurarea activității serviciilor publice,
91.
Conform art.109 alin.(1) din Constituție, administrația publică în unitățile
administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale
descentralizării serviciilor publice, ale eligibilității autorităților administrației publice
locale şi ale consultării cetățenilor în problemele locale de interes deosebit.
92.
Alin.(2) al acestui articol constituțional prevede că autonomia privește atât
organizarea şi funcționarea administrației publice locale, cat şi gestiunea colectivităților
pe care le reprezintă.
93.
Astfel, prin autonomie locală se înțelege dreptul şi capacitatea efectivă a
colectivităților locale de a rezolva şi de a gira în cadrul legii, sub propria lor răspundere şi
în favoarea populației locale, o parte importantă din treburile publice.
94.
În Hotărârea nr.17 din 5 august 2003, Curtea a statuat: „Considerând
administrația publică locală ca o parte componentă a autorităților publice ale statului,
Constituția obligă statul să contribuie la dezvoltarea şi protejarea administrației publice
locale, care, în limitele competențelor sale, este autonomă.
[...] Autonomia locală înseamnă dreptul colectivităților de a-şi satisface propriile
interese legale fără amestecul autorităților centrale, ea constituie un complex de atribuții
date în competența organelor de administrare publică locală. Atribuțiile transmise acestor
organe sunt reglementate de lege, iar statul exercită, prin forme specifice, controlul
asupra modului în care ele se execută.”

95.
Suplimentar principiului autonomiei locale, Curtea ține să invoce şi
principiul subsidiarității, ca parte a principiului descentralizării administrative, care,
potrivit art. 3 din Legea nr.435/2006 privind descentralizarea administrativă, presupune
exercitarea responsabilităților publice de către autoritățile care sunt cel mai aproape de
cetățeni, cu excepția cazurilor in care intervenția autorităților de nivel superior prezintă
avantaje evidente ce rezultă din volumul şi natura responsabilităților şi din necesitatea de
a asigura eficacitatea acțiunii publice.
96.
În vederea exercitării competențelor constituționale în materie de legiferare,
prevăzute de articolul 72 alin.(3) lit.f) din Constituție, Parlamentul a adoptat Legea
nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, care la articolul
3 alin. (1) reia principiile constituționale de bază ale administrării publice locale, iar la
alineatul (2) definește modul de realizare a principiului autonomiei locale prin autonomie
decizională, organizațională, gestionară şi financiară:”
În aceeași ordine de idei, art.1 din Legea nr.435 din 28.12.2006 privind
descentralizarea administrativă, prevede că: „în sensul prezentei legi, se definesc
următoarele noțiuni: autonomie locală - dreptul şi capacitatea efectivă a autorităților
publice locale de a reglementa şi gestiona, în condițiile legii, sub propria lor
responsabilitate şi în interesul populației locale, o parte importantă din treburile publice;
autonomie decizională - dreptul autorităților publice locale de a adopta liber decizii, în
condițiile legii, fără intervenții din partea altor autorități publice, în scopul realizării
intereselor sale; autonomie organizațională - dreptul autorităților publice locale de a
aproba, în condițiile legii, statutul, structurile administrative interne, modalitățile de
funcționare a acestora, statele şi organigrama lor, precum şi de a institui persoane juridice
de drept public de interes local; autonomie financiară şi bugetară - dreptul autorităților
publice locale de a dispune de resurse financiare proprii suficiente şi de a le utiliza liber,
în condițiile legii, prin adoptarea propriilor bugete locale; competențe - ansamblul de
drepturi şi obligații ale autorităților publice locale în domeniile de activitate care le sunt
stabilite.
Potrivit art.3 lit. a) din Legea nr. 435/2006 privind descentralizarea administrativă:
Descentralizarea administrativă are la bază următoarele principii: a) principiul
autonomiei locale, care presupune garantarea dreptului şi capacității efective a
autorităților publice locale de a reglementa şi gestiona, conform legii, sub propria lor
responsabilitate şi în interesul populației locale, o parte importantă din treburile publice.
Raportând principiul autonomiei locale şi cel al descentralizării administrative la
prezenta speță, aceasta ar însemna dreptul administrației publice locale (i.e. Consiliului
mun.Chişinău), de a decide asupra modalității de organizare a întrebărilor locale (i.e. de a
informa cetățenii despre gestionarea finanțelor publice), fără implicarea din partea
administrației publice centrale (e.g. Guvern, Parlament sau Comisia Electorală Centrală),
cu condiția respectării prevederilor legale.
Cu privire la forma şi modalitatea de informare a locuitorilor, invocă reclamantul
că potrivit art.16 alin.(1), Cod administrativ: (1) Dreptul discreționar al autorității publice
reprezintă posibilitatea acesteia de a opta între mai multe soluții posibile corespunzătoare
scopului legii atunci când aplică o dispoziție legală. APL, precum şi oricare altă

autoritate, dispune de dreptul discreționar de a alege dintre mai multe soluții posibile şi
existente. Critica Comisiei Electorale Centrale privind modalitatea aleasă de APL de
informare locuitorilor reprezintă ingerința în dreptul discreționar a autorității publice
locale. Or, pe lângă puncte din Planul de acțiuni anticorupție al Primăriei municipiului
Chişinău pentru anii 2022-2025, aprobat prin Decizia Consiliului Municipal Chişinău
nr.4/1 din 17 mai 2022, la care se referă Comisia Electorală Centrală, punctul 5 prevede
şi acordă dreptul Primăriei de a alege liber modalitatea de informare accesibilă pentru
locuitorii municipiului Chişinău.
De asemenea, la punctul 24 al hotărârii nr.1162 din 9 august 2023 Comisia
Electorală Centrală dă dovadă de analiză superficială şi unilaterală a informației,
manipulând cu datele prin substituirea faptelor cu aprecieri subiective. Primăria
municipiului Chişinău atrage atenția că executarea Deciziei CMC nr.4/1 din 17 mai 2022
a început în anul 2022 şi nu în luna iunie. Adițional, din anul 2022 a fost inițiată
elaborarea paginilor web menite să îmbunătățească transparența decizională, dar şi să
ofere instrumente de diminuare a riscurilor corupţionale în procesul decizional şi/sau a
serviciilor oferite de Primăria mun.Chişinău. Distribuirea informației în forma de pliante
a avut ca scop atât informarea locuitorilor care nu utilizează internet, cât şi promovarea
paginilor web a Primăriei, precum este prevăzut punctele din Planul de acțiuni
anticorupție al Primăriei municipiului Chişinău pentru anii 2022-2025 la care face referite
Comisia Electorală Centrală.
În pliantul examinat cu titlu generic „1000+ proiecte importante pentru Chişinău”
este referință la pagini web din care locuitorii pot afla despre programele municipale de
asistența socială, din domeniul sănătății, educației, programe pentru tineri, dar şi costuri,
cheltuieli pentru fiecare din aceste proiecte.
Contrar concluziei nefondate a Comisiei Electorale Centrale enunțate în alineatul 2
punctului 23 din hotărâre nr.1162 din 9 august 2023, pliantul examinat este menit să
informeze locuitorii municipiului Chişinău despre cum sunt cheltuite banii publici, ceea
ce se înscrie în promovarea transparenței decizionale autorităților locale şi constituie unul
din aspectele de prevenire a corupției în organe de stat.
În contextul politicii declarate a guvernării de aderare la Uniunea Europeană, un
capitol separat important în negocieri reprezintă lupta anticorupție şi asigurarea
transparenței decizionale. Pagini web a Primăriei municipiului Chişinău la moment
reprezintă unica resursa online unde fiecare cetățean poate vedea clar şi detaliat cum se
cheltuie banii publici.
Mai invocă reclamantul și alte argumente și anume în punctul 23 a Hotărârii
nr.1162 din 9 august 2023 Comisia Electorală Centrală insinuează o oarecare „acțiune
coordonată” a persoanelor care au răspuns solicitărilor Comisiei Electorale Centrale de
informare, că Primăria municipiului Chişinău apreciază propria corectitudine „ca fiind
una absolută menită să informeze publicul asupra treburilor publice şi asupra problemelor
de interes public care vizează locuitorii municipiului Chişinău”, Primăria municipiului
Chişinău nu ar avea menirea să informeze publicul despre problemele ce vizează
locuitorii municipiului Chişinău, toate aceste insinuări fiind lipsite de logică juridică şi
bază factologică. Ba mai mult ca atât, insinuările şi presupozițiile, incluse în Hotărâre ca

fiind niște adevăruri care nu trebuie să fie probate şi demonstrate, sunt contrare atât
legislației în vigoare care reglementează atribuțiile şi responsabilitățile autorităților
publice locale, cât şi practicii Curții Constituționale ale Republicii Moldova. Astfel, dacă
de acceptat logica expusă de către CEC cu privire la răspunsurile oferite de autoritatea
publică locală şi întreprinderile municipale, dar şi cele private, şi de acceptat „concluzia”
Comisiei Electorale Centrale precum că răspunsurile instituțiilor denotă „acțiunile
coordonate” trebuie de acceptat şi concluzia că în cazul în care judecătorii instanței de
fond şi judecătorii de la Curtea de Apel aplică uniform legea, aceasta ar demonstra
coordonarea activității judecătorilor de la diferite nivele, însemnând o încălcare flagrantă
de către judecători a legislației. Cu alte cuvinte, faptul că mai multe entități au interpretat
într-un fel asemănător unele prevederi nu poate aduce la concluzia că aceasta reprezintă
un efort coordonat.
Totodată, nu există criterii legale sau practici uniforme internaționale care ar
prevedea ce trebuie să conțină un material informativ pentru a fi considerat că
îmbunătățește transparența decizională la nivel local. Şi Comisia Electorală Centrală nu
este autoritate specializată în acest domeniu pentru a pune la baza unei constatări de
încălcare a prevederilor legale propria apreciere subiectivă.
Aprecieri contradictorii a Comisiei Electorale Centrale se confirmă şi prin
constatarea din punctul 25 a Hotărârii nr.1162 din 9 august 2023, unde contrar punctului
23 invocă totuși necesitatea sau oportunitatea informării generale şi țintite a publicului
asupra activității autorităților publice.
În același punct 25 Comisia Electorală Centrală face referință la o prevedere
generală a Legii finanțelor publice şi responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014,
aparent pentru a încerca de a motiva prezenţa cuvintelor „resursa administrativă” în
procesul de difuzare a informaţiei. În acelaşi timp, Comisia Electorală Centrală ignoră
prevederile generale şi speciale pertinente speţei în cauză.
În corespundere cu art.43 alin.(1) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele
normative „în preambulul actului normativ sînt prevăzute scopul şi rațiunea adoptării,
aprobării sau emiterii actului normativ, motivația social-politică, economică sau de altă
natură, precum şi direcţiile principale care sînt reflectate în actul normativ”.
Astfel, preambulul Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale
nr.181/2014 stabilește: „în scopul asigurării dezvoltării durabile a finanțelor publice,
consolidării disciplinei bugetar-fiscale şi asigurării gestionării eficiente şi transparente a
resurselor financiare publice [...]”
Art.12 alin.(2) din Legea finanţelor publice şi responsabilității bugetar-fiscale
nr.181/2014 dispune că bugetele se administrează în mod transparent.
Revenind la cele enunţate supra, scopul campaniei informative cu titlu generic
„1000+proiecte pentru Chişinău” este de a informa locuitorii despre utilizarea banilor
publici şi de a promova administrarea transparentă a banilor publici, ceea ce respectă
întocmai prevederi legale din acest domeniu.
În acelaşi timp, la punctul 25 alineatul 2 hotărârii nr.1162 din 9 august 2023
Comisia Electorală Centrală menționează că difuzarea publicității trebuie să fie efectuată
într-o manieră „obiectivă(fără atribuirea unor calificative neprobate) şi proporţional”.

Însă, nici petiţionarul în procedura administrativă şi nici Comisia Electorală Centrală nu
au demonstrat că informaţia difuzată conţine calificative neprobate sau disproporţionale.
Atrage atenţia că însăşi Legea la care se face referinţă în acel alineat (Legea
nr.62/2022 cu privire la publicitate), la art.7 alin.(2) dispune expres: „Publicitatea trebuie
să conţină informaţii ce corespund realităţii. Această prevedere nu aduce atingere
practicilor publicitare curente şi legitime, ce constau în formularea unor afirmaţii
exagerate sau care nu trebuie înţelese în sens literal”.
Mai mult ca atât, Comisia Electorală Centrală, ignorând prevederile legale în
vigoare, dar şi logica generală, în alineatul 2 din punctul 25 din hotărâre nr.1162 din 9
august 2023 consideră că informarea „disproporţionată” şi „neprobată” de către Primăria
mun.Chişinău a chişinăuienilor despre proiectele de implementare şi în derulare
reprezintă o utilizare a resursei administrative. Legea nr.435/2006 privind
descentralizarea administrativă, Legea nr.436/2006 privind administraţia publică locală,
Legea nr.136/2016 privind statutul municipiului Chişinău dispun că autorităţile publice
locale, în activitatea sa, gestionează proprietatea publică a autorităţii publice locale din
domeniu privat şi public, iar APL-urile nu pot exista fără ca să folosească resursele
publice.
Într-o altă ordine de idei, Codul electoral nr.325/2022 reglementează expres
interdicțiile de folosire a resursei administrative, dar şi condițiile în care o activitate sau
alta poate fi catalogată ca atare.
Citând prevederile art.art.1, 16 alin.(3), 54 alin.(6) lit.e), 70 alin.(6) din Codul
electoral, precum și actelor care reglementează statutul juridic al autorităților publice
locale, se constată că Primăria municipiului Chişinău şi Primarul General mun.Chişinău
nu sunt şi nu pot fi nici candidaţi, nici concurenţi electorali, nu pot înainta un candidat
pentru orice tip de alegeri.
De asemenea, în susținerea pretenției sale, notează reclamantul și prevederile
art.art.92 alin.(2), 93 alin.(1) și 96 alin.(1) din Codul administrativ, precum și 96 alin.(1)
din Codul electoral.
Cu privire la admisibilitatea acțiunii, invocă reclamantul prevederile art.17 din
Codul administrativ, art.109 din Constituția RM menționând că Primăria mun.Chişinău
revendică dreptul său la autonomia locală, în special la dreptul său discreţionar de a
decide metode de informare activă a locuitorilor despre utilizarea banilor publici, iar CEC
prin hotărârea nr.1162 din 9 august 2023 a impus poziţia sa, în lipsa competenţei legale în
acest sens, prin ce a admis ingerinţa în drepturile şi activitatea APL.
Art.141 alin.(1), alin.(2) lit.lit.a), b) din Codul administrativ stabileşte că, un act
administrativ individual este nul dacă conţine un viciu deosebit de grav şi acest lucru este
evident în cadrul aprecierii concludente a tuturor circumstanţelor care se iau în
considerare. Un act administrativ individual este, de asemenea, nul: a) dacă executarea lui
cere săvîrşirea unei fapte ilegale, care constituie o componenţă de contravenţie sau de
faptă penală; b) dacă din motive reale nimeni nu-1 poate executa.
Consideră că este de o importanţă deosebită că Hotărârea contestată nu a avut nici
un efect, ceea ce demonstrează viciul deosebit de grav, şi anume ingerinţa în autonomia
locală a mun.Chişinău în afara perioadei electorale, dar şi faptul că nu poate fi executată.

Astfel, în speţa dreptul vătămat al Reclamantului este dreptul de a decide asupra
treburilor interne în baza principiului autonomiei locale, fără ingerinţa din partea
autorităţilor de nivel central, or, CEC nu dispune de astfel de drept.
La caz, CEC indubitabil a admis o ingerinţă în autonomia locală în afara perioadei
electorale, în acest sens, orice ingerinţă din partea autorităţilor trebuie examinată sub
aspectul triplului test pe care îl face de obicei Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Dacă ingerinţa este prevăzută de lege, urmăreşte un scop legitim şi dacă măsura aplicată
este proporţională cu scopul urmărit, în speţă, consideră că aceste condiții nu sunt
întrunite, deoarece este evident faptul că nu există o aşa prevedere ce ar permite CECului să îngrădească dreptul discreţionar a unei autorităţi locale în modul de informare a
cetăţenilor în afara perioadei electorale.
Referitor la acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil invocă
reclamantul prevederile art.art.20 și 189 din Codul administrativ.
Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudenţa sa că
dreptul de acces la justiţie, garantat de art.6 §1 din Convenţie, nu este un drept absolut şi
poate fi limitat, însă, anume limitat şi nu îngrădit integral. Mai mult, limite sau condiţii de
admisibilitate stabilite de fiecare stat nu trebuie să afecteze esenţa dreptului, limitări
trebuie să urmărească un scop legitim şi să existe o relaţie rezonabilă de proporţionalitaîe
între mijloacele utilizate şi scopul urmărit; precum se invocă în încheierea contestată
În ședința de judecată, reprezentantul reclamantului, înștiințat pe adresa
electronică a Primăriei municipiului Chișinău, nu s-a prezentat și nu a comunicat instanței
motivul lipsei, în legătură cu ce instanța de judecată a dispus examinarea cauzei în lipsa
reprezentantului reclamantului, în baza probelor administrate la dosar.
Pârâtul – Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, căreia i s-a
comunicat încheierea judecătorească din 04.11.2023 și i s-a stabilit un termen pentru
prezentarea referinței și a dosarului administrativ, nu și-a onorat obligația sa legală și nu a
prezentat referința și dosarul administrativ instanței de judecată, în legătură cu ce instanța
de judecată a dispus examinarea cauzei în lipsa reprezentantului pârâtului, în baza
probelor administrate la dosar. Cererea părții pârâte de amânare a ședinței de judecată
fixate pentru data de 04.11.2023 și stabilirea unui alt termen pentru examinarea litigiului
după ce se va încheia turul doi al alegerilor locale generale din 05.11.2023, a fost respins
de către instanța de judecată ca fiind contrar normei imperative a legii, ce se conține în
art.100 alin.(1) Cod administrativ, care impune examinarea litigiilor electorale în termen
de 3 zile, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. Argumentele autorității publice pârâte
referitoare la faptul că obiectul litigiului nu este electoral, sunt vădit neîntemeiate. Or,
prin actul emis de către autoritatea publică pârâtă, ultima a stabilit că materialul publicitar
”1000+ PROECTE IMPORTANTE PENTRU CHIȘINĂU” conține elemente de agitație
electorală și a interzis difuzarea și distribuirea acestuia, ceea ce denotă că alt regim
juridic decât examinarea litigiului în limita termenului stabilit de art.100 Cod
administrativ, nu există. Or, chiar dacă acțiunile de agitație electorală realizate cu ajutorul
materialului publicitar ”1000+ PROECTE IMPORTANTE PENTRU CHIȘINĂU” au

fost desfășurate până la începerea perioadei electorale, scopul lor a fost cel electoral, și
anume determinarea alegătorilor în favoarea unui candidat concret.
Persoana terță – Partidul Politic ”Partidul Liberal Democrat din Moldova”,
fiind înștiințat prin telefonogramă, în ședința de judecată nu s-a prezentat și nu a
prezentat instanței de judecată referința, probe relevante, în legătură cu ce instanța de
judecată a dispus examinarea cauzei în lipsa reprezentantului terțului, în baza probelor
administrate la dosar.
Aprecierea instanței:
Examinând acțiunea în contencios administrativ a reclamantului Primăria
municipiului Chișinău împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova,
persoană terță Partidul Politic ”Partidul Liberal Democrat din Moldova” privind
constatarea nulității actului administrativ individual defavorabil, cercetând probele
administrate în ansamblul şi interconexiunea lor, în coraport cu normele legale aplicabile
speței, instanța de judecată a ajuns la concluzia că acțiunea este neîntemeiată şi pasibilă
de respins, din următoarele considerente.
Conform art.189 alin.(1) Cod administrativ al RM, orice persoană care revendică
încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorităţi publice poate
înainta o acţiune în contencios administrativ.
În conformitate cu art.17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept sau
libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate
administrativă.
Noţiunea de „act administrativ” este reglementată în legaliația națională, cât şi în
Rezoluţia (77)31 Cu privire la protecţia individului faţă de actele autorităţilor
administrative, adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei la 28 septembrie
1997, statuează că, actul administrativ este o manifestare juridică unilaterală de voinţă, cu
caracter normativ sau individual, din partea unei autorităţi publice în vederea organizării
executării sau executării în concret a legii, actul administrativ desemnează orice măsuri
individuale sau decizii luate în cadrul exercitării autorităţii publice, susceptibile de a
afecta direct drepturile, libertăţile sau interesele persoanelor fizice sau juridice şi care nu
este un act îndeplinit în cadrul exercitării unei funcţii judiciare.
Potrivit art.10 alin.(1) Cod administrativ, actul administrativ individual este orice
dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru
reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce
nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de
drept public.
Iar potrivit art.17 examinat în coroborare cu art.189 și 207 alin.(2) lit.e) din Codul
administrativ al Republicii Moldova, una din premisele realizării dreptului la acțiune –
este vătămarea unui drept propriu al reclamantului, protejat de lege și încălcat de o
autoritate publică, prin act/activitatea administrativă desfășurată de ultima.
În speță, reclamantul – Primăria municipiului Chișinău, este destinatarul actului

contestat – hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1162 din 09.08.2023, impunând
acestuia (reclamantului), printre altele, obligația de a asigura eliminarea materialului
publicitar din spațiul public, ceea ce denotă că actul contestat este un act administrativ
individual defavorabil așa cum prevede legiuitorul în art.11 alin.(1) lit.a) Cod
administrativ.
Potrivit art.20 din Codul administartiv, dacă printr-o activitate administrativă se
încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat
printr-o acţiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanţele de judecată
competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform
prezentului cod.
Prin urmare, instanța de judecată constatând că acțiunea reclamantului este
admisibilă, va examina fondul cauzei.
Controlul judecătoresc al legalității actelor administrative, presupune apărarea
drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor, împotriva abuzurilor administrației
publice, în condițiile Codului administrativ al Republicii Moldova. Acest control se
înfăptuiește de către instanțele de judecată în condițiile legii privind organizarea
judecătorească. Întru elucidarea subiectului privind realizarea controlului judecătoresc se
impune conceptul competenței, în baza căruia se realizează respectivul control. Pornind
de la scopul primordial al instituției contenciosului administrativ care este prestabilit de
legiuitor și care presupune contracararea abuzurilor și exceselor de putere ale autorităților
publice, apărarea drepturilor persoanei în spiritul legii, ordonarea activității autorităților
publice, asigurarea ordinii de drept.
În speță, obiect al contenciosului administrativ îl constituie verificarea temeiurilor
de nulitate al actului administrativ individual defavorabil contestat de reclamant –
hotărârea Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova nr.1162 din 09.08.2023.
Starea de fapt stabilită de către instanța de judecată poate fi rezumată în felul
următor:
La 24.07.2023 Partidul Liberat Democrat din Moldova(în continuare, PLDM) a
depus la Comisia Electorală Centrală(în continuare, CEC) o sesizare sub nr.CEC-7/5708
din aceiași dată, în care invocă pretinse acțiuni ilegale ale domnului Ion Ceban, Primarul
General al municipiului Chișinău. În opinia PLDM, sloganul ”Primăria municipiului
Chișinău este cea mai eficientă instituție publică din țară” este un mesaj ascuns de agitație
electorală în favoarea domnului Ion Ceban, Primarul General al municipiului Chișinău.
CEC, prin hotărârea sa nr.1162 din 09.08.2023(f.d.29-34) a hotărât:
1. Se ia act de sesizarea nr.CEC-7/5708 din 24.07.2023 depusă de PLDM;
2. Se constată că materialul publicitar ”1000+ PROIECTE IMPORTANTE
PENTRU CHIȘINĂU” conține elemente de agitație electorală;
3. Se interzice difuzarea și distribuirea materialului publicitar ”1000+ PROIECTE
IMPORTANTE PENTRU CHIȘINĂU”;
4. Se obligă Primăria municipiului Chișinău, distribuitorii și difuzorii implicați în
procesul de difuzare a materialului publicitar
”1000+ PROIECTE
IMPORTANTE PENTRU CHIȘINĂU” să asigure eliminarea acestuia din

spațiul public în termen rezonabil, dar nu mai târziu de 3 zile din data adoptării
prezentei hotărâri;
5. Prezenta hotărâre se remite Cancelariei de Stat pentru a fi comunicată
autorităților publice locale și centrale, dar și pentru intensificarea eforturilor în
vederea creării Consiliului privind mesaje de interes public.
6. Prezenta hotărâre se remite Curții de Conturi, Ministerului Finanțelor și
Ministerului Afacerilor Interne pentru informare și, după caz, pentru adoptarea
măsurilor de rigoare.
Reclamantul – Primăria municipiului Chișinău, depunând prezenta acțiune în
contencios administrativ, pretinde că actul contestat - hotărârea CEC nr.1162 din
09.08.2023, este nulă, conținând un viciu deosebit de grav, deoarece CEC și-a arogat
competențe pe care nu le are și hotărârea efectiv nu poate fi executată.
Temeiurile de nulitate a actului administrativ individual sunt prevăzute de art.141
Cod administrativ, care prevede:
(1) Un act administrativ individual este nul dacă conţine un viciu deosebit de grav şi
acest lucru este evident în cadrul aprecierii concludente a tuturor circumstanţelor care se
iau în considerare.
(2) Un act administrativ individual este, de asemenea, nul:
a) dacă executarea lui cere săvîrşirea unei fapte ilegale, care constituie o
componenţă de contravenţie sau de faptă penală;
b) dacă din motive reale nimeni nu-l poate executa;
c) dacă contravine bunelor moravuri;
d) dacă la emiterea lui a contribuit o persoană care nu are dreptul să participe în
procedură administrativă conform art.49 alin.(1);
e) dacă a fost emis în scris, dar nu poate fi identificată autoritatea publică emitentă;
f) în alte cazuri prevăzute de lege.
(3) În cazul nulităţii parţiale a unui act administrativ individual, acesta este nul în
totalitate dacă autoritatea publică nu ar fi emis actul administrativ respectiv fără partea
lovită de nulitate.
(4) Autoritatea publică poate constata nulitatea oricînd din oficiu. La cerere
nulitatea se constată în măsura în care solicitantul are un interes îndreptăţit pentru a o
solicita.
Contrar celor declarate de către reclamant în textul cererii de chemare în judecată,
instanța de judecată a ajuns la concluzia că temei de nulitate a actului contestat nu există,
acesta este emis de către organul competent, cu respectarea procedurii și normelor legii
materiale.
În conformitate cu art.1 din Codul electoral, CEC este autoritate publică
independentă și apolitică, înființată pentru realizarea politicii electorale, care are misiunea
de a asigura organizarea și desfășurarea alegerilor, supravegherea și controlul respectării
prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.
Art.25 lit.t) din Codul electoral, stabilesc că, în calitate de organ specializat în
domeniul electoral, Comisia Electorală Centrală: - aplică sau solicită aplicarea
sancțiunilor, stabilite de Codul electoral, de Legea nr.294/2007 privind partidele politice

și de alte acte normative aferente, pentru încălcarea legislației electorale, precum și
sesizează organele competente privind fapte pasibile de răspundere contravențională sau
penală.
Respectiv, instanța de judecată constată în mod cert și clar că rolul de bază al CEC
se rezumă la asigurarea corectitudinii alegerilor, în general, și, în particular, asigurarea
campaniilor electorale, inclusiv preelectorale, care au impact direct sau indirect asupra
determinării alegătorilor, inclusiv în calitate de consumatori de publicitate, de a-și
formula preferințele pentru o entitate din sectorul public sau conducătorul acesteia, care
pot fi folosite în vederea influențării rezultatelor alegerilor, contrar Legii, indiferent dacă
au fost comise în perioada electorală sau în afara acesteia.
Respectiv, alegațiile părții reclamante referitoare la faptul că CEC nu era în drept în
afara perioadei electorale să intervină cu măsurile întreprinse prin hotărârea contestată,
prin ce a admis imixtiune inadmisibilă în activitatea APL și a încălcat principiul
autonomiei locale, sunt apreciate critic de către instanța de judecată. Partea reclamantă
înțelege defectuos principiul autonomiei locale, or, principiul menționat acordă
autorităților publice locale dreptul de a decide autonom asupra treburilor publice din
localitatea respectivă, iar în cazul în care autoritatea publică locală încalcă Legea și
drepturile
celorlalți
participanți
ai
procesului
electoral
în
perioada
preelectorală(legiuitorul dă definiția termenului agitație preelectorală), pârâtul nu numai
că era în drept, ci și era obligat să intervină și să curmeze încălcările admise. Și prin
aceste acțiuni/acte, CEC nu a admis imixtiune inadmisibilă în activitatea APL, ci a
realizat sarcina sa impusă de legiuitor. La fel, judecătorul va specifica cu titlu de
principiu că principiul autonomiei locale nu permite reclamantului să încalce Legea și să
desfășoare activități administrative arbitrare. Prin urmare, instanța de judecată conchide
că actul administrativ contestat este legal în fond, emis cu respectarea normelor legii
materiale aplicabile speței.
Cu referire la respectarea procedurii, instanța de judecată constată că autoritatea
publică pârâtă, desfășurând activitatea administrativă ca urmare a sesizării depuse de
PLDM, a respectat drepturile participanților la procedura administrativă, acordând
acestora dreptul de a-și expune punctul de vedere și de a prezenta probe în apărarea sa,
ceea ce demonstrează respectarea principiului egalității de tratament, cercetării din oficiu
și a eficienței procedurii administrative desfășurate. Prin urmare, instanța de judecată
constată respectarea procedurii de emitere a actului contestat.
Alegațiile părții reclamante referitoare la faptul că actul administrativ contestat nu
poate fi executat, pare a fi făcute de ultima fără respectarea principiului bunei-credințe și
diligențe de care trebuie să dea dovadă orice autoritate publică. Or, dispozitivul actul
administrativ emis de autoritatea publică pârâtă conține dispoziții clare și este de natură
să convingă, inclusiv și un observator obiectiv, asupra măsurilor ce se impun în vederea
executării acestui act administrativ: Primăria a fost obligată să asigure eliminarea
materialului publicitar ”1000+ PROIECTE IMPORTANTE PENTRU CHIȘINĂU” din
spațiul public în termen rezonabil, dar nu mai târziu de 3 zile din data adoptării hotărârii.
Concluzionând cele relatate și reținând că actul administrativ individual defavorabil
contestat de reclamant, destinatar al căruia acesta este, nu este nul și nu conține nici un

viciu deosebit de grav, iar măsura întreprinsă de către autoritatea publică pârâtă este
proporțională, necesară și rezonabilă, or, a urmărit scopul legitim de a nu admite
încălcarea standardelor naționale și internaționale în domeniul electoral privind utilizarea
resurselor administrative și efectuarea agitației electorale indirecte în afara perioadei
admisibile. Prin urmare, temei pentru admiterea acțiunii reclamantului, nu există.
În temeiul prevederilor art.art.224 alin.(1) lit.f), 232 din Codul administrativ al
Republicii Moldova, art.art.91, 98, 100 din Codul electoral al Republicii Moldova,
art.art.239-241 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, instanța de judecată,
h o t ă r ă ș t e:
Acţiunea în contencios administrativ a reclamantului Primăria mun.Chișinău
împotriva Comisiei Electorale Centrale, persoană terță Partidul Politic „Partidul Liberal
Democrat din Moldova” privind constatarea nulității hotărârii nr.1162 din 9 august 2023
a Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova cu privire la sesizarea nr.CEC7/5708 din 24 iulie 2023, se respinge ca fiind nefondată.
Hotărârea cu drept de apel la Curtea de Apel Chişinău în termen de 3(trei) zile de
la pronunţarea hotărârii, prin intermediul Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani:
mun.Chișinău, str.Kiev, 3,
Judecător

Liudmila Holeviţcaia