Dosarul nr. 2-23182848-12-2-20122023 (2-27037/23)
H O T Ă R Î R E
în numele Legii
23 octombrie 2024 mun. Chişinău
Judecătoria Chişinău (sediul centru)
Instanţa compusă din:
preşedintele şedinţei, judecătorul Brăgaru Alina
grefier Ursu Maria
cu participarea reclamantului, reprezentantului reclamantei, avocatul Chiriac Cristin și
reprezentantul pîrîtului Administrația Națională a Penitenciarelor, **********,
a examinat în şedinţa de judecată publică, cauza civilă intentată la cererea de chemare în
judecată înaintată de ***** împotriva Penitenciarului nr.13, Penitenciarului nr.16,
Penitenciarului nr.18, Administrației Naționale a Penitenciarelor și Ministerul Finanțelor cu
privire la stabilirea pensiei pentru dizabilitate și încasarea prejudiciului moral,
a constatat
I. Argumentele participanților la proces:
1. La data de 19 decembrie 2023, ***** prin intermediul avocatului Chiriac Cristin s-a adresat
cu cererea de chemare în judecată împotriva Penitenciarului nr.13, Penitenciarului nr.16,
Penitenciarului nr.18, Administrației Naționale a Penitenciarelor și Ministerul Finanțelor
solicitând stabilirea pensiei de dezabilitate din momentul apariției asupra sănătății lui
*****Valeri, în decursul deținerii în penitenciar, ce include calcule a penalități și dobânzii de
întârziere până în momentul actual, până la eliberarea din penitenciar și încasarea din contul
Penitenciarului nr. 13, Penitenciarului nr.16, Penitenciarului nr.18, Administrației Naționale
a Penitenciarelor și Ministerul Finanțelor în beneficiul reclamantului, a câte *****lei de la
fiecare, în calitate de prejudiciul moral.
2. În motivarea cererii de chemare în judecată reprezentantul reclamantului, avocatul Chiriac
Cristin a indicat că prin Încheierea din 02.08.2023, dosarul nr. 21ji-629/2023, emisă de către
Judecătoria Orhei sediul Central, s-a dispus: ”Se admite parțial plângerea lui ***** *****,
împotriva Administrației Instituțiilor Penitenciare, Penitenciarul nr.13 Chișinău,
Penitenciarul nr. 16 Pruncul și Penitenciarul nr.18 Brănești, referitoare la condițiile de
detenție care, conform jurisprudenței CtEDO, afectează drepturile condamnatului garantate
de art. 3 din CEDO. Se constată faptul că, condamnatul ***** *****, născut la *****, a fost
deținut în Penitenciarul nr. 13 Chișinău și Penitenciarul nr.18 Brănești, perioada de la *****
și de la ***** până la eliberarea sa din penitenciar, data de *****, o perioada de *****zile,
---
în condiții contrare prevederilor ari. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale. Se explică lui ***** *****, că este în drept de a înainta o acțiune
civilă în vederea încasării despăgubirii în valoare bănească, pentru detenției în condiții
contrare prevederilor art. 3 CEDO.
3. Reprezentantul reclamantului, avocatul Chiriac Cistin a menționat că clientul său ***** s-a
deținut în Penitenciarul nr. 18 în celula/camera 7 cu o suprafață de 16 m2
, în care se aflau 7
persoane 4 paturi, baia generală având acces doar o dată în săptămână. ***** fiind diabetic
bolnav, nu-i ofereau mâncare pentru acest regim, neavând acces la ziare, bibliotecă și tv,
având acces la un frigider la 60 persoane, fără aragaz/plită de pregătit mâncare, fără mașină
de spălat rufe, fără rufe de pat cât și în celula/camera 4, în care se aflau 70 persoane, 7 paturi
în jur de 40 m2, având acces la un frigider la 70 persoane.
4. ***** a fost deținut în Penitenciarul nr. 13 în celula/camera 59 cu o suprafață de aproximativ
12 m2
, în care se aflau 16 persoane, 11 paturi. ***** a fost deținut și în celula/camera 23 A,
cu suprafața de 11 m2
, în care se aflau 6 persoane, 10 paturi. La baia generală avea acces doar
o dată în săptămână, neavând acces la ziare, bibliotecă și tv, fără frigider, fără aragaz/plită de
pregătit mâncare, fără rufe de pat.
5. Avocatul Chiriac Cristin a indicat că ***** fiind deținut în Penitenciarul nr.16, s-a
îmbolnăvit de *****, mâna dreaptă în invaliditate, diabet zaharat și într-un final grupă de
invalidate. Aceste probleme de sănătate nu le avea la libertate, adică le-a obținut în perioada
de detenție în sediile penitenciarelor.
6. Reprezentantul reclamantului, avocatul Chiriac Cristina a menționat că în privința
reclamantului au încălcat prevederile art. 69 alin. (1) lit. b), e), art. 200 alin. (6), art. 208 alin.
(1), art. 225 alin. (4), art. 226 alin. (2), art. 227 alin. (4), art. 228 alin. (1), 231 alin. (3), art.
232 alin. (2) – (7), art. 233, art. 239 alin. (1) – (2), art. 240 alin. (5), art. 282 alin. (4) Cod de
executare.
7. În cererea de chemare în judecată, reprezentantul reclamantului, avocatul Chiriac Cristin
indică faptul că potrivit art. 167 1
Cod de executare, ”Se interzice supunerea oricăror
persoane aflate în executarea unui pedepse la tortură, tratamente de cruzime, inumane sau
degradante ori la alte rele tratamente.”
8. Prin urmare, reclamantul ***** a fost supus la tratamente inumane sau degradante și ale altor
rele tratamente. ***** a fost lipsit de măsuri de protecție din partea statului, dreptul la
ocrotirea sănătății și la asistență medicală, a tratamentului individual, accesul la informația
difuzată prin mijloacele de informare în masă, lipsit de dreptul să frecventeze biblioteca,
fiind lipsit de o camera/celula cu metraj mai mare 4 m2
, lipsit de lenjerie de pat ce se schimbă
cel puțin o dată pe săptămână. Reclamantul fiind bolnav a fost lipsit de rație alimentară
suplimentară și de tratament medical specializat, deoarece n-a fost transferat în instituțiile
medicale specializate ale Administrației Naționale a Penitenciarelor. Reclamantul fiind
bolnav de ***** n-a fost supus tratamentului obligatoriu. Reclamantul având boli grave,
fiind supus la tratamente inumane sau degradante și altor rele tratamente, administrația
penitenciarelor nu a asigurat înștiințarea, de îndată, telegrafic ori pe o altă cale a familiei,
---
altor persoane apropiate ale reclamantului. Serviciul medical al penitenciarelor sau medicul
care deservește penitenciarele nu s-a obligat să verifice regulat cantitatea, calitatea,
prepararea și servirea hranei al reclamantului bolanv, starea sanitaro-igienică a încăperilor;
starea și curățenia a așternutului condamnaților în care a fost lipsit reclamantul ce ar
corespunde cu anotimpul. Prin urmare șefii penitenciarelor nu a verificat minuțios acțiunile
sau inacțiunile raporturile și recomandările medicilor și ale serviciului medical.
9. Valerii *****având dizabilități fizice, formate în urma deținerii acestuia în instituțiile
penitenciare, a fost lipsit de dreptul la pensie, nefiindu-i perfectate documente pentru
calcularea pensiei și virare regulată a acesteia la contul de peculiu al condamnatului, până la
eliberarea lui din penitenciar sau transferarea într-un alt penitenciar ce constituie prejudiciul
material.
10. Ținând cont de condițiile prin care a fost supus în decursul deținerii, lui ***** i s-a creat un
prejudiciu moral, pe care îl evaluează la suma de *****lei. Prin cereri prealabile s-a încercat
recuperarea prejudiciului moral, însă fără succes.
11. La 09 iulie 2024, prin intermediul poștei electronice a instanței de judecată, reprezentantul
reclamantului, avocatul Chiriac Cristin a depus cererea de chemare suplimentară, în temeiul
art. 60 alin. (3) CPC.
12. În cererea de chemare în judecată suplimentară reprezentantul reclamantului, avocatul
Chiriac Cristin a indicat că potrivit extrasului din fișa medicală de ambulatorie emisă de către
Penitenciarul nr.18, deținutul ***** a.n *****, s-a aflat la evidență cu următoarele patologii:
consecințele TCC, plexită posttraumatică a membrului superior drept, monopareză a
membrului superior drept cu formarea contracturii mâinii. Condamnatul a fost luat la
evidență cu grad de dizabilitate mediu. Pe perioada aflării în Penitenciar a beneficiat de
tratament medicamentos la cerere și conform recomandărilor medicilor din Penitenciarul -16
Pruncul unde a fost internat la data de 21.11.2022 până la ***** conform diagnozei
menționate mai sus.
13. Totodată a precizat că potrivit informației emisă de către Penitenciarul nr.13, în perioada
deținerii în Penitenciarul nr. 13-Chișinău s-a aflat la evidență medicală cu diagnosticul:
consecințe traumatismului croaniocerebral (2021), encefalopatie discirculatorie tip mixt.
plexită brahială pe dreapta, anamneză veții, multiple traumatisme cranio cerebrale,
nemonitorizate.
14. Potrivit extrasului din fișa medicală de staționar, în Penitenciarul nr. 16, lui ***** i s-a
atribuit diagnosticul complet: (afecțiunea de bază, complicația concomitentă) plexită post
traumatică a membrului superior drept, monopareză a membrului superior drept cu formarea
contracturii mâinii, consecințe traumei craniocerebrale. ***** a acuzat: cefalee, vertij,
slăbiciune în membru superior drept, limitarea mișcărilor în membru superior drept. Potrivit
anamnezei: ***** se consideră bolnav din 2021 după un traumatism în fesa axilară dreaptă,
când au apărut acuzele sus numite. ***** s-a internat în secția psihoneurologie pentru
investigații și tratament. ***** a efectuat următoarele investigații și consultații: *****
---
15. În drept, reclamantul își întemeiază cererea de chemare în judecată în baza prevederilor art.
1398 alin. (1), 1416 – 1418, 1420 – 1423, 19 Cod Civil, art. 3 din Convenția pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și art. 166-167 Cod de procedură civilă.
16. La data de 06 februarie 2024, prin intermediul Secției Evidență și Documentare Procesuală, a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a parvenit referința depusă de reprezentantul pârâtului,
Administrația Națională a Penitenciarelor, **********, prin care solicită respingerea cererii
de chemare în judecată depusă de ***** ca fiind neîntemeiată.
17. În motivarea poziției Administrației Naționale a Penitenciarelor, în referință a indicat că
potrivit alegațiilor reclamantului, acesta ar fi fost deținut în condiții inumane, prin
neasigurarea unor condiții corespunzătoare de detenție nu a beneficiat de tratament medical
specializat, fiind bolnav de mai multe afecțiuni, inclusiv de “*****” (*****), iar drept
urmare a format o dezabilitate fizică. Totodată, dânsul invocă că pe parcursul aflării sale în
detenție, a fost lipsit de dreptul la pensie.
18. Astfel, în cadrul verificărilor efectuate, s-a stabilit că reclamantul ***** a sosit în cadrul
Penitenciarului nr. 13 - Chișinău la 28.09.2022. La accederea în instituția de detenție,
acestuia i-a fost întocmită fișa medicală de ambulatoriu, precum și chestionarul pentru
depistarea *****. Precizăm că în timpul aflării sale în custodia penitenciarelor, deținutul
***** nu a prezentat acuze la “*****” (*****), iar urmare a prelevării probelor biologice în
acest sens, un astfel de diagnostic nu s-a constatat.
19. De asemenea, potrivit chestionarului de evaluare întocmit la 28.09.2022, deținutul
**********nu a acuzat *****.
20. De remarcat că potrivit fișei medicale de ambulatoriu a condamnatului *****, acestuia i-au
fost efectuate toate investigațiile de ambulatoriu necesare, atât la necesitate, cât și la cerere.
Totodată, i-a fost acordată asistență medicală gratuită în conformitate cu diagnosticul stabilit,
atât în unitățile medicale ale instituțiilor penitenciare în care s-a deținut, cât și în cadrul
Penitenciarului nr. 16 - Pruncul, care este un spital penitenciar (în perioada 21.11.2022 -
*****), în conformitate cu art. 230 din Codul de executare.
21. La examinarea primară a deținutului *****, dânsul acuza *****. Conform anamnesticului, s-
a constatat „*****. *****”, starea generală “*****”.
22. Potrivit certificatului de încadrare în grad de dizabilitate seria/nr: *****, eliberat la
01.02.2022 de către Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilitații și Capacității de
Muncă, ***** a fost încadrat în grad de dizabilitate „*****”, cauza „*****”. Deci, rezultă că
reclamantul la accederea în instituția de detenție, deja era încadrat în grad de dezabilitate, or,
dânsul a parvenit în cadrul Penitenciarului nr. 13 - Chișinău la 28.09.2022.
23. Conform anexei la certificatul de încadrare în grad de dizabilitate nr. *****din 24.10.2023,
programul individual de reabilitare și incluziune socială pentru perioada 21.09.2023-
01.10.2024 în privința lui ***** presupune tratament și supraveghere la medicul de familie,
tratament și supraveghere la medicul neurolog și endocrinolog, precum și reabilitare
medicală. Alte recomandări speciale sau care denotă agravarea sănătății pacientului nu sunt
indicate. De menționat este și faptul că în conformitate cu extrasul din fișa medicală de
---
staționar din 21.11.2022, la momentul internării în cadrul Penitenciarului nr. 16 - Pruncul,
conform anamnezei pacientului *****, dânsul se consideră bolnav încă din anul 2021, după
un traumatism a fosei axilară pe dreapta.
24. Prin urmare, argumentele reclamantului precum că ar fi obținut dizabilitatea fizică în timpul
detenției sunt neîntemeiate, iar lipsa legăturii de cauzalitate este evidentă.
25. Suplimentar, remarcăm că la 17.01.2023, condamnatului ***** i-a fost efectuată o
consultație profilactică și investigații de laborator prin utilizarea ECG, tonometru,
termometru, pulsoximetru, fapt confirmat prin acordul informat la intervenția medicală și
care denotă că dânsul a beneficiat de asistența medicală corespunzătoare, inclusiv profilactică
(se anexează).
26. Cu referire la argumentele reclamantului precum că ar fi fost lipsit de dreptul la pensie,
reprezentantul pârâtului, Administrația Națională a Penitenciarelor, **********,
menționează că potrivit răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale cu nr. 9037 din
31.10.2022, ***** a beneficiat de alocație socială în calitate de persoană cu dezabilități
*****e, însă începând cu 01.10.2022, plata alocației sociale a fost suspendată pe perioada
privațiunii de libertate în temeiul art. 6, alin. (10) din Legea nr. 499/1999 “privind alocațiile
sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni”, care indică că plata alocației în perioada
privațiunii de libertate se suspendă.
27. Totodată, consideră că suma solicitată de către reclamant este una exagerată în raport cu
pretinsul drept vătămat, iar cererea reclamantului nu conține criteriul de stabilire a
cuantumului prejudiciului moral pretins, respectiv solicitarea de a încasa o astfel de sumă nu
are o argumentare temeinică.
28. Remarcă Administrația Națională a Penitenciarelor că evaluarea prejudiciului moral nu
presupune determinarea „prețurilor suferințelor fizice sau psihice”, ci aprecierea multilaterală
a tuturor consecințelor negative ale prejudiciului și a implicațiilor acestora pe toate planurile
vieții sociale ale persoanei vătămate, iar suma solicitată cu titlu de prejudiciu moral în
mărime de *****lei pentru deținerea în condiții contrare art. 3 din Convenția Europeană a
Drepturilor Omului, este una nejustificată.
29. Precizează Administrația Națională a Penitenciarelor că potrivit remediului național de
constatare în substanță a încălcării art. 3 CEDO (art. 4732
- 4734
din Codul de procedură
penală), se acordă un prejudiciu moral de cel mult 2 unități convenționale (100 lei), pentru o
zi de detenție în condiții precare. Prin urmare, suma solicitată pentru încălcarea art. 3 CEDO
este cu mult peste cuantumul de despăgubiri morale care ar putea fi acordat în baza
mecanismului compensatoriu introdus prin Legea nr. 272/2018 (pentru *****zile suma
maximă ar constitui 21500 lei MD [*****zile x 100 lei = 21500 lei).
30. Administrația Națională a Penitenciarelor reiterează că, cuantumul de 100 lei per zi pentru
detenția în condiții precare a fost supus testului de proporționalitate și echitate de către
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în cauza ”Draniceru vs. Republica Moldova",
unde Curtea a constatat că această satisfacție este compatibilă cu Convenția Europeană
pentru Drepturile Omului și a Libertăților Fundamentale.
---
31. Totodată Administrația Națională a Penitenciarelor menționează că, în cererea privind
compensarea prejudiciului moral, reclamantul trebuie să indice de către cine, în ce
circumstanțe și în baza căror acțiuni (inacțiuni) i-au fost cauzate suferințe morale (psihice)
sau fizice, prin ce se manifestă acestea (pct.28 din Hotărârea Plenului CSJ nr. 9 din
09.10.2006 cu privire la aplicarea de către instanțele de judecată a legislației ce
reglementează repararea prejudiciului moral), și totodată să justifice cuantumul daunei
morale solicitate, or, existența daunei morale sau materiale nu poate fi prezumată.
32. La 09 februarie 2024, prin intermediul Secției de Evidență și Documentare Procesuală,
reprezentantul pârâtului, Penitenciarul nr. 13 – Chișinău, ***** a depus referință în temeiul
art. 186 CPC, prin care a solicitat respingerea integrală a cererii de chemare în judecată, ca
fiind neîntemeiată.
33. În motivarea poziției Penitenciarul nr. 13 – Chișinău a indicat că la 01.12.2023, reclamantul
s-a adresat cu o cerere prealabilă, înregistrată la 01.12.2023 cu nr. C-486/23. Din conținutul
cererii prealabile s-a solicitat încasarea despăgubirii morale în valoare bănească din contul
Penitenciarului nr. 13 – Chișinău, pentru detenția în condiții contrare prevederilor art. 3
CEDO, în mărime de *****lei, în termen de 7 zile. La 05.12.2023, Penitenciarul nr. 13 –
Chișinău a oferit răspunsul nr. 2/C-486/23, reclamantului prin care l-a informat că dispunerea
reparării prejudiciului cauzat se efectuează în conformitate cu prevederile art. 5, 11 alin. (1)
din Legea nr. 1545/1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite
ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor de judecată. Astfel
normele enunțate indică direct adresarea în instanță de judecată, iar chestiunea reparării
prejudiciului ține de competența exclusivă a acestuia.
34. Penitenciarul nr. 13 – Chișinău a menționat că în procedura prealabilă reclamantul a solicitat
de la acesta încasarea despăgubirii morale în mărime de *****lei, pentru detenția în condiții
contrare prevederilor art. 3 CEDO, în termen de 7 zile, iar în cererea de chemare în judecată,
reclamantul solicită stabilirea pensiei de dezabilitate din momentul apariției în locurile de
detenție până la liberarea din locul de detenție constituit din calcule și penalități și dobânda
de întârziere până la data liberării din locul de detenție, încasarea prejudiciului moral a câte
*****lei. Astfel, cerințele înaintate de reclamant în procedura prealabilă diferă cu pretențiile
inițiate în instanța de judecată. În asemenea circumstanțe, nu sunt clare cerințele înaintate de
reclamant către părțile pârâte.
35. Pârâtul, Penitenciarul nr. 13 – Chișinău desconsideră alegația reclamantului privind
încălcarea dreptului stabilirii pensiei de dizabilitate din momentul apariției în locurile de
detenție până la liberarea din locul de detenție.
36. Penitenciarul nr. 13 – Chișinău a relevat că faptul că reclamantul s-a deținut în custodia
acestuia, în perioadele: 28.09.2022 - 17.10.2022 și 06.03.2023 - 18.04.2023.
37. Menționează că potrivit art. 239 din Codul de executare, legislația execuțional penală nu
prevede chestiunea ca instituțiile penitenciare să determine gradului de dezabilitate a
persoanei condamnate și stabilirea plății pensiei de dezabilitate pentru persoanelor
condamnate, ori administrația penitenciarului, la cererea condamnatului, întreprinde măsuri
---
de perfectare a documentelor pentru calcularea pensiei și virarea regulată a acesteia la contul
de peculiu al condamnatului, până la eliberarea lui din penitenciar sau transferarea într-un alt
penitenciar.
38. Precizează pârâtul, Penitenciarul nr. 13 – Chișinău că în privința condamnatului a fost
întocmită o anchetă socio – psihologică, prin care ultimul a informat că deține grad de
dezabilitate, despre care a fost informată Secția medicală, fapt confirmat prin informația
oferită de ofițerul Secției reintegrare socială cu atribuții de asistent social al Penitenciarului
nr. 13 – Chișinău, din *****.
39. Potrivit informației oferite de șeful Secției Medicale a Penitenciarului nr. 13 – Chișinău, pe
parcursul ispășirii pedepsei privative de libertate în instituția penitenciară, reclamantul a fost
examinat clinic și paraclinic, a beneficiat de tratament simptomatic în regim de ambalator,
perioada de convalescență cu dinamică pozitivă.
40. În perioada deținerii în Penitenciarul nr. 13 – Chișinău, reclamantul s-a aflat la evidență
medicală cu diagnosticul: *****. Condamnatului i s-a administrat: *****. Reclamantul a
beneficiat în mod gratuit de asistență medicală și de medicamentele prescrise de medic ori de
câte ori a fost nevoie, în corespundere cu prevederile ordinului Ministerului Justiției nr. 343
din 29.12.2022, ”privind aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea asistenței
medicale a deținuților în instituțiile penitenciare”.
41. Penitenciarul nr. 13 – Chișinău a menționat că în temeiul cererii adresate de reclamant, a
expediat în adresa Centrului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de
Muncă din subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale al R.M. (în continuare
CNDDCM), fișa de trimitere pentru determinarea gradului de dezabilitate în privința lui
*****. La 28 martie 2023, CNDDCM i-a eliberat reclamantului, Certificatul de încadrare în
grad de dezabilitate nr. CI2313708, din conținutul căruia se determină că reclamantul s-a
încadrat în grad de dezabilitate primar, stabilit pentru perioada 13.02.2023 până la
01.03.2024. Certificatul a fost prezentat de către reclamant Penitenciarului nr. 13 – Chișinău,
care l-a anexat la dosarul personal. La 18 aprilie 2023 dosarul personal a fost expediat în
adresa Penitenciarului nr. 18 – Brănești, în urma transferului condamnatului în custodia
acestuia.
42. Pârâtul, Penitenciarul nr. 13 – Chișinău a mai indicat că pe parcursul aflării în detenție la
acesta, reclamantul nu a adresat careva plângeri administrației Penitenciarului nr. 13 –
Chișinău, cu privire la neacordarea adecvată a asistenței medicale, neoferirea medicamentelor
prescrise și/sau nu a întreprins măsuri pentru a fi determinat gradul de dezabilitate în vederea
achitării pensiei de dezabilitate, după caz, alocației sociale de stat cu virarea regulată a
acesteia la contul său de peculiu.
43. Totodată, Penitenciarul nr. 13 – Chișinău, învederează că la 21.11.2022, reclamantul ***** a
fost transferat în Penitenciarul nr. 16 – Pruncul (instituție penitenciară tip spital), în care s-a
deținut până la *****, unde a primit tratament medical gratuit.
44. Din informația deținută, Penitenciarul nr. 13 – Chișinău, precizează că Penitenciarul nr. 18 –
Brănești a expediat solicitarea nr. 8/4803 din 20.10.2022 în adresa Casei Naționale de
---
Asigurări Sociale (în continuare CNAS), prin care a informat că reclamantul deține grad de
dezabilitate *****, solicitând confirmarea tipului prestației sociale de care beneficiază acesta.
45. Potrivit răspunsului nr. 9037 din 31.10.2022, eliberat de CNAS, reclamantul ***** a
beneficiat de alocației socială de stat ca persoană de dezabilitate *****e, stabilită în temeiul
Legii nr. 499/1999 privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni. Plata
alocației sociale de stat a fost suspendată începând cu 01.10.2022, în temeiul art. 6 alin. (10)
al Legii prenotate, pe perioada privațiunii de libertate.
46. La 26 iunie 2023, reclamantul s-a eliberat din locurile de detenție din Penitenciarul nr. 18 –
Brănești, în legătură cu executarea efectivă și integrală a pedepsei stabilite.
47. Penitenciarul nr. 13 – Chișinău, a învederat prevederile Legii nr. 60 din 30.03.2012 privind
incluziunea socială a persoanelor cu dezabilități, a Legii nr. 156/1998 privind sistemul public
de pensii și a Legii nr. 499 din 14.07.199 privind alocațiile sociale de stat pentru unele
categorii de cetățeni, menționând că reclamantul în lipsa stagiului de cotizare necesar pentru
stabilirea pensei de dezabilitate nu poate beneficia de pensie de dezabilitate, însă beneficiază
de dreptul la alocație, a cărei plăți în perioada privațiunii de libertate a fost suspendată de
Casa Națională de Asigurări Sociale, începând cu 01.10.2022, deoarece în perioada
28.09.2022 până la *****, reclamantul s-a aflat în custodia statului, la întreținere din contul
bugetului de stat.
48. Penitenciarul nr. 13 – Chișinău, nu a îngrădit reclamantul de dreptul la pensie de dezabilitate,
după caz la plata alocației sociale de stat, pe perioadele deținerii în custodia sa, iar în situația
încălcării presupusului drept, ultimul pe parcursul ispășirii pedepsei privative de liberate a
beneficiat de dreptul la apărare, astfel pretențiile reclamantului cu privire la stabilirea și
achitarea plății pensiei de dezabilitate după caz, alocației sociale de stat, dobânda, penalitatea
de întârziere din momentul apariției dezabilității până la liberarea din locuire de detenție, ca
neîntemeiată.
49. Pe parcursul ispășirii pedepsei privative de libertate reclamantul nu a declarat judecătorului
de instrucție plângeri împotriva Penitenciarului nr. 13 – Chișinău, cu privire la pretinsul drept
încălcat cu privire la determinarea gradului de dezabilitate, stabilirea și achitarea plății
pensiei de dezabilitate după caz, alocației sociale de stat și soluții emise de instanța de
judecată, în acest sens.
50. De fapt, la 25 mai 2023, reclamantul s-a adresat cu plângere la Judecătoria Orhei (sediul
Central) împotriva Penitenciarului nr. 13 – Chișinău, Penitenciarului nr. 16 – Pruncul și
Penitenciarului nr. 18 – Brănești, în ordinea art. 472 2
– 4734
Cod de procedură penală
privind constatarea faptului de încălcare a drepturilor sale prin prisma art. 3 CEDO în
condiții inumane și degradante.
51. Prin Încheierea ***** (sediul Central) din 02.08.2023 s-a admis parțial plângerea lui *****,
reclamantul a manifestat dezacordul față de încheierea ***** (sediul central) din 02 august
2023 și a contestat în ordine de recurs la Curtea de Apel Chișinău.
---
52. Prin Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2023, s-a respins
recursul declarat de avocatul Lazăr Vitalii în interesele condamnatului *****, împotriva
încheierii ***** (sediul Central) din 2 august 2023.
53. Penitenciarul nr. 13 - Chișinău desconsideră alegația reclamantului cu privire la achitarea
prejudiciului moral în mărime a câte *****lei cauzat prin încălcarea dreptului stabilirii
pensiei de dizabilitate din momentul apariției în locurile de detenție până Ia liberarea din
locul de detenție.
54. Referitor la solicitarea încasării prejudiciului moral în mărime de *****lei, cauzat prin
încălcarea dreptului stabilirii pensiei de dizabilitate din momentul apariției în locurile de
detenție până la liberarea din locul de detenție este nefondată și neîntemeiată, pe careva
probe.
55. La 01.03.2024, prin intermediul Secției de Evidență și Documentare Procesuală a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a parvenit referința depusă de Penitenciarul nr. 18 –
Bărnești, prin care solicită respingerea acțiunii depuse de ***** ca fiind neîntemeiată și
nefondată.
56. În referința depusă Penitenciarul nr. 18 – Bărnești a indicat că la data de 01 decembrie 2023,
reclamantul s-a adresat cu cerere prealabilă către acesta, înregistrată la ***** cu nr. *****.
În conținutul cererii prealabile se solicită încasarea prejudiciului moral în valoare bănească
de *****lei din contul Penitenciarului nr. 18 – Brănești pentru detenție în condiții contrare
prevederilor art. 3 CEDO în termen de 10 zile.
57. La 18 decembrie 2023, Penitenciarul nr.18 – Brănești a emis răspunsul nr. 2/***** la cererea
prealabilă, potrivit căruia a indicat că încasarea prejudiciului moral cauzat de o autoritate
publică în virtutea legislației execuțional penale se efectuează în ordinea legislației civile și
procesual civile, prin depunerea unei acțiuni în instanța de judecată competentă să examineze
astfel de litigii. De asemeni a atras atenția asupra faptului că prin încheierea *****, (sediul
Central) din 02.08.2023, judecătorul de instrucție *****a explicat procedura ce urmează a fi
utilizată pentru a obține despăgubirea în valoare bănească pentru detenția în condiții contrare
prevederilor art. 3 CEDO. Astfel, revendicarea drepturilor pretinse lezate este de competența
instanței de judecată, în condițiile Codului de procedură civilă.
58. Penitenciarului nr. 18 – Brănești a menționat că prin cererea prealabilă reclamantul a solicitat
încasarea despăgubirii morale în mărime de *****lei, pentru detenția în condiții contrare
prevederilor art. 3 CEDO, în termen de 10 zile, iar în cererea de chemare în judecată,
reclamantul solicită stabilirea pensiei de dizabilitate din momentul apariției asupra sănătății
condamnatului în locul de detenție până la liberarea acestuia din penitenciar, cu includerea
penalității, dobânzii de întârziere. Astfel, cerințele înaintate de reclamant în procedura
prealabilă diferă de pretențiile invocate în cererea de chemare în judecată. Iar în acest
context, sunt în contradicție cerințele înaintate de reclamant către părțile pârâte.
59. Din cele expuse în cererea de chemare în judecată a reclamantului, a fost supus unor
tratamente inumane și degradante prin neasigurarea unor condiții corespunzătoare de
detenție, obținând în perioada deținerii mai multe maladii ca urmare a faptului că nu a
---
beneficiat de tratament medical specializat, deși, inițial având mai multe afecțiuni, ca urmare
a format o dizabilitate. De asemenea, reclamantul a menționat că a fost lipsit de dreptul la
informație, de dreptul la ocrotirea sănătății și la asistența medicală/tratament medical special,
i sa îngrădit accesul la baie, hrană cât și dreptul la pensie.
60. Prin urmare, Penitenciarului nr. 18 – Brănești desconsideră alegația reclamantului privind
încălcarea dreptului la stabilirea pensiei de dizabilitate din momentul apariției în locurile de
detenție până la liberarea acestuia din penitenciar Penitenciarului nr. 18 – Brănești
menționează că reclamantului ***** la accederea în cadrul Penitenciarului nr. 13-Chișinău la
28.09.2022, i-a fost întocmită ancheta socio-psihologică. ***** a informat că deține grad de
dizabilitate, fapt care a fost adus la cunoștință Secției medicale. La examinarea primară
deținutul ***** acuza *****. Conform anamnesticului, s-a constatat ’’*****” ’’*****”,
stare generală ”*****”.
61. Totodată, Penitenciarului nr. 18 – Brănești a reiterat că la întocmirea fișei medicale de
ambulatoriu s-a realizat chestionarul pentru depistarea ”*****” (*****), ca urmare a
cercetării medicale, un astfel de diagnostic nu s-a constatat. Potrivit fișei medicale de
ambulatoriu a condamnatului *****, acestuia i-au fost efectuate toate investigațiile de
ambulatoriu necesare, atât la necesitate cât și la cerere. Potrivit informației din cadrul Secției
Medicale a Penitenciarului nr.l8-Brănești, în perioada deținerii acestuia a beneficiat de
tratament simptomatic și asistență medicală gratuită în conformitate cu diagnosticul indicat în
corespundere cu ordinul Ministerului Justiției nr. 343 din 29.12.2022, privind aprobarea
Regulamentului cu privire la organizarea asistenței medicale a deținuților în instituțiile
penitenciare și art. 230 din Codul de executare. Potrivit extrasului din fișa medicală de
staționar din 21.11.2022, reclamantul s-a monitorizat medical cu diagnosticul: consecințele
traumatismului craniocerebral din anul 2021.
62. De remarcat că asistența medicală a fost acordată reclamantului și în cadrul Penitenciarului
nr. 16 - Pruncul, ( instituție penitenciară de tip spital), unde a fost deținut în perioada
21.11.2022 - *****.
63. Potrivit certificatului de încadrare în grad de dizabilitate seria/nr. *****, eliberat la
01.02.2022 de către Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de
Muncă, ***** a fost încadrat în grad de dizabilitate ”*****”, cauza ’’*****”, deja încadrat
în grad de dizabilitate stabilit pentru perioada de la 18.01.2022 - 01.02.2023. Reclamantul a
fost transferat în cadrul Penitenciarului nr. 13-Chișinău la 28.09.2022.
64. Penitenciarului nr. 18 – Brănești menționează că potrivit următoarelor certificate de încadrare
în grad de dizabilitate nr. CI2313708 din 28.03.2023 și nr. C12343938 din 24.10.2023
eliberate Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, *****
a fost încadrat în grad de dizabilitate ’’grad mediu”, cauza ’’*****”. Ultimul grad de
dezabilitate a fost stabilit pentru perioada 21.09.2023-01.10.2024, ceea ce presupune
tratament și supraveghere la medicul de familie precum și reabilitare medicală, iar
recomandările specifice ce ar demonstra agravarea stării de sănătate a pacientului nu se
indică.
---
65. Prin urmare, Penitenciarului nr. 18 – Brănești consideră că alegațiile reclamantului precum că
a obținut dizabilitatea fizică în timpul detenției sunt nefondate, iar lipsa cauzalității acesteia
cu detenția în instituția penitenciară este evidentă.
66. Subsidiar, Penitenciarului nr. 18 – Brănești învederează că pe parcursul aflării în detenție în
Penitenciarul nr. 18- Brănești, reclamantul nu a adresat careva solicitări sau plângeri
administrației Penitenciarului nr. 18 - Brănești privind neacordarea adecvată a asistenței
medicale, lipsirea de medicamente sau careva măsuri pentru a determina gradul de
dizabilitatea în vederea achitării pensiei de dizabilitate, după caz alocație socială de stat cu
virarea acesteia la contul său de peculiu.
67. Altfel, reclamantul nu a invocat refuzul sau lipsa acțiunilor din partea Penitenciarului nr.18-
Brănești la întreprinderea anumitor măsuri de perfectare a documentelor pentru calcularea
pensiei sau virarea acesteia pe contul său de peculiu și/sau la determinarea gradului de
dizabilitate în vederea achitării pensiei de dezabilitate, după caz alocație socială de stat.
68. Cu referire la afirmația reclamantului privind lipsirea acestuia de dreptul la pensie,
Penitenciarul nr. 18-Brănești a menționat că a expediat solicitare nr. 8/4803 din 20.10.2022
în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), prin care sa menționat că
reclamantul ***** deține grad de dizabilitate și de a confirma tipul prestației sociale de care
beneficiază acesta.
69. Ulterior, prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale cu nr.9037 din 31.10.2022,
reclamantul a beneficiat de alocație socială în calitate de persoană cu dizabilitate accentuată,
însă începând cu 01.10.2022, plata alocației sociale a fost suspendată pe perioada privațiunii
de libertate în temeiul art. (6) alin. 10) din Legea nr. 499/1999 ” privind alocațiile sociale de
stat pentru unele categorii de cetățeni”.
70. Astfel, Penitenciarul nr. 18 – Brănești, menționează că reclamantul ***** în perioada de la
28.09.2022 până la ***** s-a aflat în privațiune de libertate, la întreținerea din contul
bugetului de stat, iar plata privind alocația socială de stat în perioada aflării în detenție a fost
suspendată de Casa Națională de Asigurări Sociale din data de 01.10.2022.
71. Penitenciarul nr. 18 – Brănești consideră că nu a fost îngrădit dreptul reclamantului la pensie
de dizabilitate, sau la plata alocației sociale de stat pe perioada deținerii în custodia sa, iar în
situația încălcării presupusului drept, ultimul pe parcursul ispășirii pedepsei privative de
libertate a beneficiat de dreptul la apărare.
72. Penitenciarul nr. 18 – Brănești, reiterează în referința depusă că instanța de judecată urmează
să respingă integral pretențiile reclamantului ***** privind stabilirea și achitarea pensiei de
dizabilitate, alocației sociale de stat, din momentul apariției dizabilității până la liberarea din
locurile de detenție, cu includerea dobânzii, penalității de întârziere, ca neîntemeiată.
73. În ceea ce privește alegațiile reclamantului ***** despre lipsirea de drepturi privind accesul
la informație și bibliotecă, la hrană și la tratament, Penitenciarul nr.l 8-Brănești solicită
respingerea acestora deoarece Penitenciarul nr.l8 – Brănești este un penitenciar de tip
semiînchis pentru deținerea condamnaților majori de sex masculin, fiind divizat în 11
sectoare de tip barac, care sunt dislocate în 2 zone locative și un sector destinat asigurării
---
condamnaților aflați în baza art. 206 Cod de executare. Pe perioada deținerii în Penitenciarul
nr.l8 – Brănești i s-a oferit pat pentru dormit dotat cu saltea, pernă și lingerie de pat. în
instituție sunt 6 cazangerii, una din ele este destinată pentru pregătirea hranei restul sunt
destinate pentru încălzirea încăperilor locative și a apei calde. Starea sanitaro-igienică este
satisfăcătoare, anual de către instituția penitenciarului, sunt încheiate contracte de prestare a
serviciilor de deratizare și dezinsectizare. Toți deținuții beneficiază de o alimentare sănătoasă
și echilibrată care să răspundă la nevoile individuale, inclusiv cerințelor religioase, culturale
sau de altă natură. Conform prescrierilor serviciului medical, este întocmită lista persoanelor
care beneficiază de rație alimentară suplimentară. Toți condamnați! au acces la apă potabilă
din apeductul propriu. Condamnați! beneficiază de asistență medicală și de medicamente în
volumul stabilit de Programul unic al asigurării obligatorii de asistență medicală, în
conformitate cu legislația în vigoare. Activitatea bibliotecii funcționează zilnic, completarea
fondului bibliotecii pentru deținuți se efectuează prin achiziționarea literaturii din surse
bugetare. în lumina celor expuse mai sus rezultă, că în perioada deținerii reclamantului în
Penitenciarul nr. 18-Brănești, standardele minime de întreținere a condamnatului în cauză au
fost respectate din toate punctele de vedere, și nicidecum nu pot fi apreciate ca inumane sau
degradante.
74. Penitenciarul nr. 18 – Brănești a invocat prevederile art. 19, 2037, 2043 din Codul civil al
R.M.. Totodată a reiterat că potrivit mecanismului compensatoriu prevăzut pe plan național,
în contextul constatării a încălcării a art. 3 CEDO (art. 4732
- 4734 din Codul de procedură
penală), se acordă un prejudiciu moral de cel mult 2 unități convenționale (100,00 lei), pentru
o zi de detenție în condiții precare, iar suma pretinsă în mărime de *****lei de reclamantul
***** pentru deținerea în condiții contrare art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor
Omului este nejustificată. Cuantumul de 100,00 lei per zi pentru detenție în condiții precare a
fost analizat din perspectiva eficienței mecanismului preventiv și compensator privind
proporționalitate și echitate de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în cauza
’’Draniceru vs. Republica Moldova” , considerând că cuantumul maximal este de 5,10 EUR
(echivalentul a 100 lei) pentru o zi de detenție în condiții precare, prevăzut în calitate de
despăgubire. Cu toate acestea, Curte a notat că legislația moldovenească nu prevede o limită
inferioară a mărimii despăgubirii care urmează a fi alocată, (pct. 40 din Decizia pe cauza
Draniceru vs. Republica Moldova, cererea nr. 31975/15).
75. În privința alegației reclamantului cu privire la achitarea prejudiciului moral în mărime de
*****lei, Penitenciarul nr. 18 – Brănești consideră că suma solicitată de către reclamant este
una exagerată în raport cu pretinsul drept vătămat, respectiv solicitarea de a încasa o astfel de
sumă nu are o argumentare temeinică, și nici nu conține criterii de stabilire a cuantumului
prejudiciului moral pretins.
76. În ședința de judecată reclamantul ***** și reprezentatul reclamantului, avocatul Chiriac
Cristin a susținut integral acțiunea pe motivele de fapt și de drept invocate, solicitând
admiterea acesteia. Reprezentantul reclamantului, avocatul Chiriac Cristin în ședință de
judecată a indicat că temei pentru încasarea prejudiciului moral în mărime de *****lei de la
---
fiecare pârât, constituie constatarea încălcării art. 3 CEDO, ori prin Încheierea *****, sediul
Central din 02 august 2023, s-a constatat faptul că ***** a fost deținut o perioadă de
*****zile, în condiții contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor
omului și libertăților fundamentale.
77. Reprezentatul pârâtului, Administrația Națională a Penitenciarelor, ********** în ședința de
judecată a susținut referința depusă și a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca
neîntemeiată și nefondată.
78. În ședință de judecată pârâtul, Penitenciarul nr. 13 – Chișinău, nu s-a prezentat deși a fost
citat legal. La data de 03.04.2024 și 03.10.2024, Penitenciarul nr. 13 – Chișinău a solicitat
examinarea cauzei civile în lipsă și respingerea cererii de chemare în judecată ca
neîntemeiată și nefondată. În circumstanțele relatate, instanța de judecată a dispus
examinarea cauzei civile în lipsa acestuia.
79. Pârâtul, Penitenciarul nr. 18 – Brănești, fiind înștiințat legal în ședință de judecată nu s-a
prezentat. La data de 09.10.2024, reprezentantul pârâtului, Penitenciarul nr. 18 – Brănești,
Rorati Elvira a solicitat examinarea cauzei civile în lipsă și respingerea cererii de chemare în
judecată ca neîntemeiată și nefondată. Astfel, instanța de judecată a dispus examinarea cauzei
civile în lipsa pârâtului, Penitenciarul nr. 18 – Brănești.
80. Pârâții Penitenciarul nr. 16 – Pruncul și Ministerul Finanțelor al R.M., în ședință de judecată
nu s-au prezentat, deși au fost înștiințați legal. (f.d. 23, 25, 26) În termenul stabilit de către
instanță de judecată, la etapa de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare nu au prezentat
referință în temeiul art. 186 CPC. Instanța de judecată prin încheiere protocolară a dispus
examinarea cauzei civile în lipsa pârâților, Penitenciarul nr. 16 – Pruncul și Ministerul
Finanțelor al R.M.
II. Aprecierea instanței de judecată :
81. Analizând legalitatea și temeinicia cererii de chemare în judecată, prin prisma argumentelor
invocate de participanții la proces și a materialelor din dosar, instanța de judecată, consideră
acțiunea depusă de ***** împotriva Penitenciarului nr.13, Penitenciarului nr.16,
Penitenciarului nr.18, Administrației Naționale a Penitenciarelor și Ministerul Finanțelor cu
privire la stabilirea pensiei pentru dizabilitate și încasarea prejudiciului moral este întemeiată
parțial, din considerentele ce urmează.
82. În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) Cod de Procedură Civilă al RM, orice persoană
interesată este în drept să se adreseze în instanță judecătorească, în modul stabilit de lege,
pentru a-şi apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile şi interesele legitime, pe când
potrivit prevederilor art. 166 alin. (1) Cod de Procedură Civilă al RM, oricine pretinde un
drept împotriva unei alte persoane ori are un interes pentru constatarea existenței sau
inexistenței unui drept trebuie să depună în instanța competentă o cerere de chemare în
judecată.
---
83. Potrivit art. 6 Cod de Procedură Civilă al RM, instanța judecătorească exercită apărarea
drepturilor, libertăților şi intereselor legitime prin somare la executarea unor obligații, prin
declararea existenței sau inexistenței unui raport juridic, prin constatarea unui fapt care are
valoare juridică, prin alte modalități, prevăzute de lege.
84. Prin prisma art.6 CEDO și art. 241 Cod de procedură civilă, întru asigurarea legalității și
temeiniciei hotărârii, instanțele de judecată au obligația de a-și motiva hotărârile, care trebuie
să cuprindă circumstanțele cauzei, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază
concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la
respingerea unor probe, răspunsuri la argumentele părților și legile de care s-a călăuzit
instanța.
85. În conformitate cu art. 118 alin.(1) şi (3) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească
circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu
dispune altfel. Circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a cauzei sânt
determinate definitiv de instanţa judecătorească pornind de la pretenţiile şi obiecţiile părţilor
şi ale altor participanţi la proces, precum şi de la normele de drept material şi procedural ce
urmează a fi aplicate.
86. În conformitate cu art.130 alin.(1), (2) și (3) CPC, instanţa judecătorească apreciază probele
după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi
nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de
lege. Nici un fel de probe nu au pentru instanţa judecătorească o forţă probantă prestabilită
fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanţă privitor la pertinenţa,
admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor
reciprocă şi suficienţa pentru soluţionarea cauzei.
87. În conformitate cu art. 131 alin. (1) CPC, explicațiile date de părţi şi intervenienţi asupra
circumstanţelor care le sînt cunoscute şi care au importanţă în proces urmează a fi verificate
şi evaluate deopotrivă cu celelalte probe.
88. În conformitate cu art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată.
În conformitate cu art. 240 alin.(1,3)CPC, la deliberarea hotărîrii, instanţa judecătorească
apreciază probele, determină circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea cauzelor,
care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părţi, legea aplicabilă
soluţionării pricinii şi admisibilitatea acţiunii. Instanţa judecătorească adoptă hotărîrea în
limitele pretenţiilor înaintate de reclamant.
89. Potrivit art. 16 alin. (1) din Constituție, respectarea și ocrotirea persoanei constituie o
îndatorire primordială a statului.
90. Acest deziderat consolidează poziția ființei umane în cadrul valorilor ocrotite de stat. Statul
se obligă să respecte și să ocrotească persoana, iar Constituția stabilește că respectarea și
ocrotirea persoanei sunt plasate pe primele poziții în categoria obligațiilor statului.
91. Legea Supremă statuează principiul egalității tuturor cetățenilor în fața legii și a autorităților
publice, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie,
apartenență politică, avere sau de origine socială. Esența acestei norme constă în faptul că toți
---
cetățenii au aceleași drepturi, libertăți fundamentale și îndatoriri, exercitarea cărora este
asigurată de către stat fără discriminare.
92. Accesul liber la justiție constituie un principiu fundamental al organizării oricărui sistem
democratic, astfel încât el are semnificații deosebite și pentru dreptul procesual. Facilitatea
oricărei persoane de a introduce, după libera sa apreciere, o acțiune în justiție, implicând
astfel obligația corelativă a statului ca prin instanța competentă să soluționeze aceste acțiuni,
reprezintă practic liberul acces al persoanei la justiție.
93. În acest sens, potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție, orice persoană are dreptul la satisfacție
efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează
drepturile, libertățile și interesele sale legitime.
94. Alin. (2) prevede că nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiție, garantând astfel accesul
liber la justiție și asigurând, în același timp, unitatea reglementărilor constituționale și
legislative.
95. Prin prevederile art. 54 alin. (1) din Constituție, legiuitorul a statuat că în Republica Moldova
nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile și libertățile fundamentale
ale omului și cetățeanului. Această normă constituțională protejează dreptul în substanța sa și
consacră principiul potrivit căruia un drept constituțional obținut nu mai poate fi suprimat sau
diminuat prin legi organice sau alte acte normative. Chiar dacă, prin formularea conținută în
alin. (2), legiuitorul constituant a admis restrângerea exercițiului drepturilor și libertăților
fundamentale în anumite condiții, alin. (3) din art. 54 consacră o excepție de la norma
generală, stabilind că prevederile alin. (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în
articolele 20-24. Prin urmare, normele din alin. (3) interzic restrângerea exercițiului dreptului
de acces liber la justiție (art. 20 din Constituție).
96. Art. 20 din Constituție reprezintă blocul fondator al sistemului democratic, în care orice
persoană are dreptul la satisfacție efectivă în cazul lezării drepturilor sale și definește scopul
aplicării articolului pentru orice persoană.
97. Astfel, dreptul persoanei de a se adresa justiției este o condiție sine qua non în asigurarea
eficienței exercitării drepturilor și libertăților sale. Pentru a concretiza și a conferi plenitudine
dreptului de acces liber la justiție, legiuitorul dezvoltă normele constituționale în legile
organice.
98. Principiile generale și normele dreptului internațional și ale tratatelor internaționale la care
Republica Moldova este parte, constituie elemente ale dreptului procesual civil și dau naștere
nemijlocit drepturilor și libertăților omului în procesul civil.
99. Normele care reglementează accesul liber la justiție în condiții egale la nivel de principiu
sunt prevăzute în art. 5 și art. 22 din Codul de procedură civilă.
100. Potrivit art. 22 alin. (1) din Codul de procedură civilă, justiția în cauzele civile se
înfăptuiește pe principiul egalității tuturor persoanelor, independent de cetățenie, rasă,
naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere, origine
socială, serviciu, domiciliu, loc de naștere, precum și al egalității tuturor organizațiilor,
---
indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, subordonare, sediu și de alte
circumstanțe.
101. În conformitate cu art. 5 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, orice persoană
interesată este în drept să se adreseze în instanță judecătorească, în modul stabilit de lege,
pentru a-și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile și interesele legitime. Niciunei
persoane nu i se va refuza apărarea judiciară din motiv de inexistență a legislației, de
imperfecțiune, coliziune sau obscuritate a legislației în vigoare.
102. La 19 decembrie 2023, ***** prin intermediul avocatului Chiriac Cristin s-a adresat cu
cererea de chemare în judecată împotriva Penitenciarului nr.13, Penitenciarului nr.16,
Penitenciarului nr.18, Administrației Naționale a Penitenciarelor și Ministerul Finanțelor
solicitând stabilirea pensiei de dezabilitate din momentul apariției asupra sănătății lui *****,
în decursul deținerii în penitenciar, ce include calcule a penalități și dobânzii de întârziere
până în momentul actual, până la eliberarea din penitenciar și încasarea din contul
Penitenciarului nr. 13, Penitenciarului nr.16, Penitenciarului nr.18, Administrației Naționale
a Penitenciarelor și Ministerul Finanțelor în beneficiul reclamantului, a câte *****lei de la
fiecare, în calitate de prejudiciul moral.
103. În ședință de judecată, reprezentantul reclamantului Chiriac Cristin a menționat că
temeiul pentru solicitarea încasării prejudiciului moral a câte *****lei de la fiecare pârât, îl
constituie constatarea faptului că reclamantul ***** a fost deținut în instituțiile penitenciare
o perioadă de *****zile, în condiții contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
104. Prin pct. 7 al Hotărârii nr. 8 din 24.12.2012 cu privire la examinarea litigiilor privind
repararea prejudiciului moral și material cauzat persoanelor deținute prin violarea art. 3, 5, 8
din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, Plenul Curții Supreme de Justiție explică că: ,,În conformitate cu art. 5 din
Codul de procedură civilă, niciunei persoane nu i se va refuza apărarea judiciară din motiv de
inexistență, imperfecțiune, coliziune sau obscuritate a legislației. Art. 12 alin.(3) din Codul
de procedură civilă prevede că, în cazul inexistenței unei normei de drept care ar reglementa
un raport litigios, instanța judecătorească aplică norma de drept care reglementează raporturi
similare (analogia legii), iar în lipsa unei astfel de norme, instanța se conduce de principiile
de drept și de sensul legislației în vigoare (analogia dreptului). În acest sens și având în
vedere art.13 din Convenție, în cazul în care acțiunea privind compensarea prejudiciilor
pentru violarea art.3, 5 și 8 din Convenție nu cade sub incidența nici a Legii 1545-XIII și nici
a art.313 din Codul de procedură penală, judecătorii vor soluționa pricina aplicând direct
prevederile Convenției și jurisprudența Curții Europene”.
105. Potrivit pct. 19 al Hotărârii sus-menționate, pentru violarea art. 3, 5 și 8 din Convenție
urmează a fi reparate prejudiciul material, moral, de asemenea compensate costuri și
cheltuieli. Acestea urmează a fi reparate doar dacă se stabilește violarea Convenției, dacă a
fost stabilit prejudiciul și dacă există o legătură de cauzalitate între violarea Convenției și
---
prejudiciul pretins. În aceste cazuri prejudiciul se repară indiferent de vinovăția
reprezentanților organelor de stat. Subiectul responsabil civilmente în speță este statul.
106. Iar în pct. 23 al Hotărârii enunțate se explică că în calitate de pârât, în situațiile
nominalizate, urmează a fi stabilit statul, care este reprezentat de către Ministerul Justiției,
după caz, cumulativ cu Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul
Instituțiilor Penitenciare. Pot fi atrase în proces în calitate de copârâți și alte instituții sau
autorități publice, în sarcina cărora se impun obligații pozitive de a preveni violările art. 3, 5,
8 din Convenția Europeană. Mărimea prejudiciului se va încasa din bugetul de stat, gestionat
de Ministerul Finanțelor, prin intermediul Ministerului Justiției.
107. Verificând circumstanțele cauzei în raport cu normele legale aplicabile speței, analizând
înscrisurile cauzei, instanța constată că pretenția reclamantului cu privire la încasarea
prejudiciului moral, depusă de ***** este parțial întemeiată, urmând a fi admisă în parte, iar
în susținerea acestei concluzii, se impun a fi precizate următoarele.
108. În ședință de judecată, în urma cercetării materialelor cauzei s-a constatat că prin
Încheierea *****, (sediul Central) nr. 21ji-629/2023 din 02.08.2023 s-a dispus admiterea
parțială a plângerii lui ***** *****, împotriva Administrației Instituțiilor Financiare,
Penitenciarului nr. 13 Chișinău, Penitenciarului nr. 13 Chișinău, Penitenciarul nr, 16 Pruncul
și Penitenciarul nr. 18 Brănești, referitoare la condițiile de detenție care conform
jurisprudenței CtEDO, afectează drepturile condamnatului garantate de art. 3 din CEDO.
Judecătoria Orhei, sediul Central a constatat faptul că condamnatul ***** *****, născut la
06.8.***** a fost deținut în Penitenciarul nr. 13 Chișinău și Penitenciarul nr. 18 Brănești
perioada de la ***** și de la ***** până la eliberarea sa din penitenciar, data de *****, o
perioadă de *****zile, în condiții contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale. S-a explicat lui ***** ***** că este în drept
de a înainta o acțiune în vederea încasării despăgubirii în valoare bănească, pentru detenție în
condiții contrare prevederilor art. 3 CEDO.
109. Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău la 05.10.2023 a emis Decizia nr. 21r-2173/23
prin care a menținut încheierea *****, sediul Central prin care s-a admis parțial plângerea
condamnatului, ***** *****, referitoare la condițiile de detenție care, conform
jurisprudenței CtEDO, afectează grav drepturile condamnatului garantate de art. 3 din
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
110. Potrivit art.123 alin. (2) din Codul de procedură civilă, faptele stabilite printr-o hotărîre
judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluționată anterior în instanță de drept comun
sau în instanță specializată sunt obligatorii pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi
dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la care
participă aceleași persoane.
111. Din considerentele supra enunțate, instanța de judecată precizează că puterea de lucru
judecat a unei hotărâri judecătorești semnifică faptul că o acțiune nu poate fi judecată în mod
definitiv decât o singură dată.
---
112. Articolul art.3 din Convenție interzice tortura și tratamentul sau pedepsele inumane ori
degradante, autorităților de stat revenindu-le rândul să asigure respectarea acestor drepturi.
113. Totodată, articolul 13 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale stabilește că, orice persoană ale cărei drepturi și libertăți
recunoscute de Convenție au fost încălcate are dreptul să se adreseze efectiv unei instituții
naționale, chiar și atunci cînd încălcarea s-ar datora unor persoane care au acționat în
exercitarea atribuțiilor lor oficiale. Obiectivele acestui articol sunt de a “oferi un mijloc prin
care persoanele pot obține compensații la nivel național pentru încălcarea drepturilor lor
prevăzute de Convenție înainte de a pune în mișcare mecanismele internaționale de înaintare
a plîngerilor la Curtea de la Strasbourg” (cauza Kulda c. Poloniei, 2000, §152).
114. În acest sens, instanța menționează că în cazul în care acțiunea privind compensarea
prejudiciilor pentru violarea art. 3 din Convenție nu cade sub incidența nici unei Legi
naționale, judecătorii vor soluționa cauza aplicând direct prevederile Convenției și
jurisprudența Curții Europene.
115. La examinarea cauzelor în care se invocă violarea prevederilor Convenției, se va ține cont
de jurisprudența Curții Europene atât în cauzele examinate împotriva Republicii Moldova,
cât și în alte cauze adresate împotriva altor state.
116. Examinând acțiunea privind violarea art. 3 din Convenție, se va stabili dacă a avut loc o
violare a Convenției (aspectul cu privire la fondul cauzei) și, în cazul în care se constată că a
avut loc o violare, se vor acorda compensațiile justificate în raport cu circumstanțele
individuale în speță (aspectul reparației echitabile).
117. Prin urmare, instanța reține că, în contextul celor arătate, un remediului național de
constatare, în substanță, și compensare pentru încălcarea prevederilor art. 3 din Convenție, a
fost introdus prin Legea pentru modificarea unor acte legislative nr. 272 din 29 noiembrie
2018, în vigoare din 1 ianuarie 2019 (Monitorul Oficial nr. 462-466 art. 776 din 12
decembrie 2018).
118. În acest fel, Codul de procedură penală a fost amendat prin introducerea articolelor 4731
-
4734
, care reglementează modul de soluționare a plângerii privind violarea art. 3 din
Convenție prin detenția în condiții inumane și degradante, inclusiv soluțiile pe care le poate
oferi instanța de judecată în cazul în care va constata o eventuală violare, începând cu 1
ianuarie 2019.
119. Faptul încălcării prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale în cadrul executării pedepsei în privința reclamantului ***** a fost
constatat prin Încheierea *****, sediul Central din 02 august 2023, fiind explicat acestuia că
referitor la repararea prejudiciului cauzat pentru condiții precare de detenție care contravin
prevederilor art. 3 CEDO, dacă va considera de cuviință, se poate adresa cu acțiune separată
în procedura contencioasă.
120. În conformitate cu art. 4734 alin. (1) – (2) din Codul de procedură penală, la evaluarea
condițiilor de detenție, instanța de judecată dă apreciere atât probelor prezentate de părți, cât
și rapoartelor instituțiilor naționale și internaționale în domeniu. La evaluarea condițiilor de
---
detenție, instanța de judecată ține cont de efectele cumulative ale condițiilor generale
raportate la caracteristicile individuale respective ale condamnatului sau ale prevenitului,
precum și de perioada în care condamnatul sau prevenitul a fost deținut în condițiile
contestate.
121. Potrivit art. 473 4 alin. (3) din Codul de procedură penală, în urma constatării faptului că
condamnatul a fost deținut în condiții contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instanța de judecată obligă
administrația instituției penitenciare să înlăture condițiile precare de detenție, stabilindu-i un
termen concret, care nu va depăși 15 zile, după expirarea căruia instituția penitenciară
informează instanța de judecată despre executarea încheierii.
122. Aliniatul 4 al art. 473 4
din CPP, prevede că î n cazul constatării circumstanțelor
prevăzute la art.4732
alin.(3), instanța de judecată dispune reducerea pedepsei condamnatului,
calculându-se de la 1 la 2 zile de reduceri pentru 10 zile de detenție în condiții precare
calculate cumulativ. Instanța de judecată poate rotunji în favoarea condamnatului termenul de
pedeapsă constatat ca fiind executat în condiții contrare prevederilor art.3 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, pentru a deduce integral
acest termen din termenul rămas neexecutat.
123. În conformitate cu alin. 5 al art. 473 4
CPP, în cazul constatării circumstanţelor prevăzute
la art.4732
alin.(3), instanţa de judecată dispune reducerea pedepsei în condițiile alin.(4) din
prezentul articol, iar în privința perioadei rămase, dispune, cu titlu de despăgubire, încasarea
în favoarea condamnatului, din contul bugetului de stat, a sumei băneşti în mărime de până la
2 unități convenționale pentru fiecare zi de detenție în condiții precare, precum şi a costurilor
şi cheltuielilor aferente.
124. Potrivit art. 473 4 alin. (51
) CPP, în cazul constatării faptului că condamnatul a fost deținut
în condiții contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale și perioada încălcării condițiilor de detenție este mai mică de 10
zile, instanța de judecată dispune, cu titlu de despăgubire, încasarea în favoarea
condamnatului a sumei bănești în mărime de până la 2 unități convenționale pentru fiecare zi
de detenție în condiții precare.
125. Aliniatul 7 al art. 473 4
CPP, prevede că reducerea pedepsei sau, după caz, încasarea
despăgubirii în valoare bănească, prevăzute la alin. (4) și (5), se efectuează indiferent de
confirmarea sau neconfirmarea vinovăției organului care pune în executare sentința sau
încheierea ori a persoanelor publice din cadrul acestui organ.
126. Așadar, potrivit art. 19, alin. (1), (3) Cod civil ” în condițiile legii, persoana lezată într- un
drept al ei sau într-un interes recunoscut de lege poate cere repararea integrală a prejudiciului
patrimonial și nepatrimonial cauzat astfel. Se consideră prejudiciu nepatrimonial (prejudiciu
moral) suferințele fizice și psihice, precum și diminuarea calității vieții. În cazul vătămării
sănătății, prejudiciul nepatrimonial cuprinde, de asemenea, pierderea sau diminuarea unei
capacități a corpului uman (prejudiciu biologic)”.
---
127. În corespundere cu prevederile art. 2036 Cod civil ”în cazul în care persoanei i s-a cauzat
un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum
și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana
responsabilă la reparația prejudiciului prin plata de despăgubiri. Prejudiciul moral se repară
indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial. Reparația prejudiciului moral
se face și în lipsa vinovăției autorului, faptei ilicite în cazul în care prejudiciul este cauzat
prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a arestului
preventiv sau a declarației scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea ilegală în calitate de
sancțiune administrativă a arestului , muncii neremunerate în folosul comunității și în alte
cazuri prevăzute de lege.(4) Dacă legea nu prevede altfel, simpla constatare a încălcării unui
drept sau interes recunoscut de lege fără plata de despăgubiri oferă satisfacție echitabilă
persoanei vătămate doar cînd aceasta corespunde cu natura dreptului sau interesului
recunoscut de lege încălcat și persoana vătămată astfel va putea obține o valoare
nepatrimonială superioară prejudiciului moral suferit”.
128. Determinarea mărimii prejudiciului moral are drept reper normele ce se conțin la art.
2037 Cod civil, potrivit cărora ’’mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină
de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat
persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o
condiție a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție
echitabilă persoanei vătămate. (2) Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază
instanța de judecată, luînd în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul,
restrîngerea posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei
vătămate. (3) La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o
despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în
împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului”.
129. Tot în acest sens subliniază că, potrivit căruia Curtea Europeană a Drepturilor Omului,
atunci când acordă despăgubiri morale, nu operează cu criterii de evaluare prestabilite, ci
procedează la o apreciere subiectivă a circumstanțelor particulare ale cauzei, relativ la
suferințele fizice și psihice ale victimei, precum și consecințele nefaste pe care evenimentul
analizat l-a avut cu privire la viața particulară, așa cum sunt evidențiate de probele
administrate. În materia daunelor morale, atât jurisprudența națională cât și hotărârile Curții
Europene a Drepturilor Omului, pot furniza judecătorului cauzei doar criterii de estimare a
unor astfel de despăgubiri, sau pot evidenția limitele de apreciere a cuantumului acestora.
130. Totodată, asupra daunelor morale instanța trebuie să acorde despăgubiri în măsură să
constituie o satisfacție echitabilă și proporțională cu suferința victimei, în funcție de
împrejurările concrete ale cauzei, neavând la dispoziție criterii matematice sau economice.
131. Ceea ce acordă Curtea cu titlu de daune morale are scopul de a constitui o compensație
financiară pentru un prejudiciu abstract, ca de exemplu pentru suferința fizică sau psihică.
Prin natura lor, daunele morale nu sunt susceptibile de a fi calculate cu precizie. Dacă
existența vreunui prejudiciu este stabilită, și în situația în care Curtea consideră că se impune
---
acordarea unei indemnizații pecuniare, estimarea acesteia se va face în echitate, pornind de la
reperele stabilite în propria ei jurisprudență.
132. Conducându-se de prevederile art. 4734
din Codul de procedură penală, de jurisprudența
CEDO, având în vedere revendicările solicitate, sintetizând cele constatate supra, instanța de
judecată consideră că, mărimea compensației solicitată de reclamant, în sumă de *****de lei,
de la fiecare pârât, este exagerată, motiv pentru care instanța de judecată va încasa din contul
Administrației Naționale a Penitenciarelor, în beneficiul acestuia suma de 21 500,00 lei, cu
titlu de despăgubiri morale, care înglobează și suma despăgubirii reieșind din calculul - 2
unități convenționale (100 lei) x *****zile = 21 500,00 lei, iar în rest va respinge pretenția de
compensare a prejudiciului cauzat ca neîntemeiată.
133. Instanța de judecată reieșind din natura drepturilor lezate enunțate supra, de caracterul și
gravitatea suferințelor suportate, de statutul social al reclamantului, instanța de judecată
consideră că suma de 21 500,00 lei, constituie o recompensă echitabilă, pentru suferințele
suportate, fiind proporțională principiilor compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului.
134. Cât privește pretenția reclamantului, ***** privind încasarea pensiei pentru dezabilitate,
pentru perioada deținerii sale în penitenciar, a penalității și dobânzilor de întârziere, instanța
de judecată o consideră neîntemeiată din următoarele considerente.
135. În conformitate cu art. 2 al Legii nr. 60 din 30.03.2012 privind incluziunea socială a
persoanelor cu dizabilități, persoană cu dizabilităţi – persoană cu deficienţe fizice, mintale,
intelectuale sau senzoriale, deficienţe care, în interacţiune cu diverse bariere/obstacole, pot
îngrădi participarea ei deplină şi eficientă la viaţa societăţii în condiţii de egalitate cu
celelalte persoane.
136. Potrivit art. 12 alin. (1) al Legii nr. 60 din 30.03.2012 privind incluziunea socială a
persoanelor cu dezabilități, dizabilitatea la copiii în vîrstă de pînă la 18 ani şi la persoanele
adulte este determinată de Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii
de Muncă (în continuare – Consiliul) sau structurile sale teritoriale, instituţie subordonată
Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
137. Conform art. 46 alin. (1) – (3) din Legea 60 din 30.03.2012 privind incluziunea socială a
persoanelor cu dizabilităţi, ”Persoanele cu dizabilităţi au dreptul la prestaţii de asigurări
sociale în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. Dacă nu întrunesc condiţiile
pentru acordarea prestaţiilor de asigurări sociale, persoanele cu dizabilităţi beneficiază de
prestaţii de asistenţă socială în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. Evidenţa
persoanelor cu dizabilităţi beneficiari de prestaţii de asigurări sociale se efectuează de către
Casa Naţională de Asigurări Sociale şi structurile sale teritoriale.”
138. În conformitate cu art. 48 alin. (1) – (3) din Legea nr. 60 din 30.03.2012 privind
incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, Persoanele cu dizabilităţi au dreptul la
indemnizaţii, alocaţii, compensaţii, ajutoare sociale şi la alte tipuri de prestaţii de asistenţă
socială, în scopul minimalizării efectelor sau înlăturării consecinţelor riscurilor sociale.
Finanţarea prestaţiilor de asistenţă socială se realizează din bugetul de stat și din bugetele
locale conform legislaţiei în vigoare. Evidenţa persoanelor cu dizabilităţi beneficiari de
---
prestaţii de asistenţă socială se efectuează de către autorităţile administraţiei publice locale,
în cazul prestaţiilor achitate din bugetele locale, sau de către Casa Naţională de Asigurări
Sociale şi structurile sale teritoriale, în cazul prestaţiilor achitate din bugetul de stat.
139. În conformitate cu art. 11
alin. (1) al Legii nr. 156 din 14.10.1998, privind sistemul public
de pensii, pensiile publice reprezintă toate categoriile de pensii, sub formă de drepturi
bănești, ale căror stabilire și plată sînt garantate prin lege de către stat.
140. Potrivit art. 2 alin. (1) al Legii nr. 156 din 14.10.1998, privind sistemul public de pensii,
dreptul la pensie îl are persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de prezenta lege.
141. În conformitate cu art. 4 alin. (1) al Legii nr. 156 din 14.10.1998, privind sistemul public
de pensii, pensiile stabilite în conformitate cu prezenta lege se plătesc din fondul de pensii.
142. Potrivit art. 9 lit. b) al Legii nr. 156 din 14.10.1998, privind sistemul public de pensii, În
sistemul public, se acordă pensie de dizabilitate.
143. Conform art. 18 al Legii nr. 156 din 14.10.1998, privind sistemul public de pensii,
”Dizabilitatea şi capacitatea de muncă, cauzele, gradul şi timpul survenirii acestora se
constată de către Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de
Muncă sau structurile sale teritoriale în baza Instrucţiunii privind determinarea gradului de
dizabilitate, aprobate de Guvern.”
144. În conformitate cu art. 19 din Legea nr. 156 din 14.10.1998, privind sistemul public de
pensii, are dreptul la pensie de dizabilitate persoana asigurată căreia, în urma expertizării de
către Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității şi Capacităţii de Muncă sau
structurile sale teritoriale, i s-a stabilit dizabilitate din cauza: a) unei afecţiuni generale; b)
unui accident de muncă; c) unei boli profesionale.
145. Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 156 din 14.10.1998, privind sistemul public de
pensii, asiguratul încadrat într-un grad de dizabilitate accentuată sau medie, cauzată de o
afecțiune generală beneficiază de o pensie de dizabilitate dacă îndeplinește condițiile de
stagiu de cotizare, în raport cu vârsta la data constatării dizabilității, conform tabelului nr.1.
Vîrsta la data constatării dizabilității Stagiul de cotizare (ani)
Până la 23 ani 2
23–29 de ani 4
29–33 de ani 7
33–37 de ani 10
37–41 de ani 13
Peste 41 de ani 15
146. În conformitate cu art. 30 alin. (1) – (3) din Legea nr. 156 din 14.10.1998, pensiile se
stabilesc şi se plătesc de către organele de asigurări sociale. Organele de asigurări sociale au
dreptul de control asupra autenticităţii actelor ce confirmă stagiul de muncă şi venitul
asigurat, eliberate de organele abilitate. Modul de organizare a activităţilor privind stabilirea
şi plata pensiilor se stabileşte de Guvern.
---
147. Instanța de judecată constată că potrivit certificatului de încadrare în grad de dezabilitate
seria/nr. *****, ***** a fost încadrat în grad de dezabilitate *****, cauza dezabilității –
*****, pentru perioada 18.01.2022 până la 01.02.2022.
148. Ofițerul superior al SRS al Penitenciarului nr. 13 – Chișinău, inspector principal de
justiție, Ghervas Maria, la 05.02.2024 a emis un raport adresat directorului Penitenciarului
nr. 13 – Chișinău, Sarauța Andrei prin care a informat că deținutul *****, a.n. *****, s-a
deținut în Penitenciarul nr. 13 – Chișinău, în perioade relativ scurte și anume: ***** și
*****. La ***** de către ofițerii secției reintegrare socială al Penitenciarului nr. 13 –
Chișinău, a fost petrecută evaluarea inițială a deținuților noi sosiți în penitenciar, unde s-a
completat ancheta socio – psihologică a deținutului sus numit, iar ultimul a verbalizat că este
cu grad de dezabilitate. Informația verbalizată de deținut a fost transmisă secției medicale a
penitenciarului pentru a fi examinată conform competenței. De asemenea la 03.10.2022, cu
deținutul a fost petrecută o convorbire individuală în baza cererii depuse, în urma căreia a
fost expediat pachetul de acte către Casa Teritorială de Asigurări Sociale, pentru transferul
pensiei de dezabilitate la contul de peculiu al deținutului. Totodată la 19.04.2023 a fost
expediat către Penitenciarul nr. 18 – Brănești, Certificatul de încadrare în grad de dezabilitate
primit de la Consiliul pentru Determinarea Dezabilității și Capacității de Muncă pentru
aducerea la cunoștință deținutului.
149. Instanța de judecată reieșind din prevederile art. 239 alin. (1) – (2) din Codul de
executare, reține că condamnaţii care au împlinit vîrsta de pensionare şi au vechimea în
muncă cuvenită, precum şi condamnaţii cu dizabilităţi au dreptul la pensie în mărimea
stabilită de legislaţie. Administraţia penitenciarului, la cererea condamnatului, întreprinde
măsuri de perfectare a documentelor pentru calcularea pensiei şi de virare regulată a acesteia
la contul de peculiu al condamnatului, pînă la eliberarea lui din penitenciar sau transferarea
într-un alt penitenciar.
150. Instanța de judecată reține că la data de 20.10.2022, Penitenciarul nr. 18 – Bănești a emis
demersul nr. 8/4803, în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a informat că
în penitenciar își ispășește pedeapsa condamnatul ***************, a.n. *****, IDNP
*****. Începutul termenului – *****. Sfârșitul termenului – *****. Condamantul a
menționat că are stabilit grad ***** de dezabilitate, deținând certificat de confirmare a
gradului în dosar. Astfel, Penitenciarul nr. 18 – Brînești, a solicitat confirmarea tipului de
prestație socială de stat de care a beneficiar condamnatul, după caz.
151. La 31.10.2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a oferit răspuns Penitenciarului nr.
18 – Brănești, la demersul nr. 8/4803 din 20.10.2022. Casa Națională de Asigurări Sociale a
menționat că potrivit datelor deținute ***** *****, născut la *****, a beneficiat de alocație
socială de stat ca persoană cu dezabilități *****e, stabilită în temeiul Legii nr. 499/1999
privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni. Plata alocației sociale de
stat a fost suspendată începând cu 01.10.2022 în temeiul art. 6 alin. (10) al Legii Legii nr.
499/1999 privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni, pe perioada
privațiunii de libertate.
---
152. Reclamantul *****, în perioada 13.02.2023 – 01.03.2024, a fost încadrat în grad de
dezabilitate mediu, cauza dezabilității – *****, fapt confirmat prin certificatul de încadrare în
grad de dezabilitate nr. CI2313708 din 28.03.2023.
153. În ședință de judecată s-a cercetat certificatul de încadrare în grad de dezabilitate nr.
*****din 24.10.2023, potrivit căruia *****, pentru perioada de la 21.09.2023 până la
01.10.2024, a fost încadrat în grad de dezabilitate mediu, cauza dezabilității - *****.
154. În conformitate cu art. 2 alin. (1) al Legii nr. 499 din 14.07.1999 privind alocațiile sociale
de stat pentru unele categorii de cetățeni(în continuare Legea nr. 499 din 14.07.1999), de
dreptul la alocaţie beneficiază categoriile de persoane specificate la art. 3 lit. a)–e), care nu
îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie de asigurări sociale de stat, din
rîndul cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi al cetăţenilor străini cu domiciliul legal pe
teritoriul Republicii Moldova, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
155. Potrivit art. 3 lit. a) al Legii nr. 499 din 14.07.1999, de alocații beneficiază persoanele cu
dizabilităţi severe, accentuate şi medii.
156. În conformitate cu art. 4 alin. (1) al Legii nr. 499 din 14.07.1999, alocațiile se stabilesc de
către casele teritoriale de asigurări sociale.
157. În conformitate cu art. 6 alin. (10) al Legii nr. 499 din 14.07.1999, plata alocaţiei în
perioada privaţiunii de libertate se suspendă.
158. Potrivit art. 7 alin. (1) – (2) al Legii nr. 499 din 14.07.199, alocaţia pentru persoanele cu
dizabilităţi severe, accentuate şi medii, inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi din copilărie,
precum şi pentru copiii cu dizabilităţi severe, *****e şi medii, se stabileşte în cazurile cînd
persoanele indicate nu beneficiază de dreptul la pensie de asigurări sociale de stat şi nu se
află la întreţinerea deplină a statului. Gradul de dizabilitate şi de capacitate de muncă şi
momentul survenirii dizabilităţii la persoanele adulte şi la copiii în vîrstă de pînă la 18 ani se
constată de către Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de
Muncă sau de către structurile acestuia.
159. În ședință de judecată, reprezentantul reclamantului, avocatul Chiriac Cristin a menționat
că este de competența instituțiilor penitenciare de a stabili o pensie de dezabilitate, reieșind
din faptul că s-a aflat în detenție. Instanța nu va reține acest argument deoarece potrivit 30
alin. (1) – (3) din Legea nr. 156 din 14.10.1998, pensiile se stabilesc şi se plătesc de către
organele de asigurări sociale.
160. Mai mult ca atât instanța de judecată conchide că potrivit art. 230 alin. (2) Cod de
executare, administrația penitenciarului, și anume a Penitenciarului nr. 18- Brănești, la
cererea verbală condamnatului a întreprins măsuri pentru perfectarea documentelor pentru
calcularea pensiei, ori ultimul a transmis în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale un
demers prin care a informat că condamnatul, ***** își ispășește pedeapsa, în perioada *****
– *****, are grad ***** de dezabilitate și a solicit confirmarea tipului de prestație socială de
stat de care a beneficiat condamnatul, după caz.
161. Casa Națională de Asigurări Sociale, în calitate de organ de asigurări sociale a răspuns la
demersul Penitenciarului nr. 18 – Brănești, comunicând că *****, a beneficiat de alocație
---
sociale de stat ca persoană cu dezabilități accentuate, stabilită în temeiul Legii nr. 499/1999
privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni. Totodată a informat că
plata alocației sociale de stat a fost suspendată începând cu 01.10.2022, în temeiul art. 6 alin.
(10) din Legea nr. 499/1999 privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de
cetățeni, pe perioada privațiunii de libertate.
162. În subsidiar, art. 6 § 1 CEDO obligă instanțele să își motiveze deciziile, iar acest fapt nu
poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument [Van de Hurk
împotriva Țărilor de Jos, pct. 61; García Ruiz împotriva Spaniei (MC), pct. 26; Jahnke și
Lenoble împotriva Franței (dec.); Perez împotriva Franței (MC), pct. 81].
163. Întinderea obligației privind motivarea poate varia în funcție de natura deciziei (Ruiz
Torija împotriva Spaniei, pct. 29; Hiro Balani împotriva Spaniei, pct. 27) și trebuie analizată
în lumina circumstanțelor speței: trebuie să se țină seama în special de diversitatea motivelor
pe care un justițiabil le poate ridica în instanță și de diferențele din statele contractante în
materie de dispoziții legale, cutume, concepții doctrinare, prezentarea și redactarea
hotărârilor și deciziilor (Ruiz Torija împotriva Spaniei, pct. 29; Hiro Balani împotriva
Spaniei, pct. 27).
164. Alte argumente relevante și pertinente ce ar infirma sau determina alte circumstanțe ale
cauzei, nu au fost invocate.
165. În conformitate cu prevederile art. art. 238-241 CPC al RM, instanţa de judecată,
h o t ă r ă ş t e:
Se admite parțial cererea de chemare în judecată înaintată de către ***** împotriva
Penitenciarului nr.13, Penitenciarului nr.16, Penitenciarului nr.18, Administrației Naționale a
Penitenciarelor și Ministerul Finanțelor cu privire la stabilirea pensiei pentru dizabilitate și
încasarea prejudiciului moral.
Se încasează de la Administrației Naționale a Penitenciarelor în beneficiul lui *****,
IDNP ***** prejudiciul moral pentru încălcarea art.3 CEDO pentru perioada de detenție de
*****(două sute cincisprezece) zile în mărime de *****
În rest, cererea de chemare în judecată se respinge ca neîntemeiată.
Hotărîrea este cu drept de atac în ordine de în apel în Curtea de Apel în Chişinău în
termen de 30 zile din momentul pronunțării dispozitivului, prin intermediul Judecătoriei
Chişinău (sediul centru).
Preşedintele şedinţei
judecătorul Brăgaru Alina